Israelul decide sa-l expulzeze pe Yasser Arafat din teritoriile palestiniene

Armata israeliana va elabora planurile de exilare

"Evenimentele din ultimele zile arata din nou ca Yasser Arafat este obstacolul absolut in calea oricarui proces de reconciliere intre popoarele israelian si palestinian. Israelul va actiona in vederea inlaturarii acestui obstacol intr-o maniera care va fi stabilita separat". Aceasta este partea esentiala a declaratiei guvernului premierului Sharon dupa reuniunea de joi a cabinetului de securitate, din care fac parte principalii ministri si sefii serviciilor secrete, in total 11 demnitari. Luand decizia de expulzare a lui Arafat, cabinetul israelian a cerut armatei (Tsahal) sa elaboreze un plan de exilare a liderului palestinian. Postul public de televiziune israelian a informat ca, inaintea intrunirii cabinetului de securitate, Sharon a primit un mesaj de la presedintele George W. Bush, in care i se transmitea ca SUA se opun unei atare masuri. Ieri, ministrul israelian al Apararii, Shaul Mofaz, adept infocat al expulzarii, a fost vizitat de ambasadorul american la Tel Aviv, Daniel Kurtzer, care i-a transmis opozitia clara a Casei Albe fata de orice varianta ce vizeaza exilarea lui Arafat. Aceasta desi SUA, la cererea Israelului, nu-l mai considera interlocutor pe Arafat. Totusi, imediat dupa intalnirea cu ambasadorul american, generalul Mofaz a reafirmat decizia Israelului de a-l exila pe Arafat. Oricum, toate analizele specialistilor converg spre ideea ca expulzarea se va face, dar nu imediat, din cauza opozitiei SUA, care conteaza, spre deosebire de cea a comunitatii internationale. Arafat: valiza ori cosciugul? Capitolul special, la zi, care i se consacra liderului palestinian pe un site al Internetului, la aflarea deciziei de expulzare, poarta un titlu semnificativ: "Arafat: valiza ori cosciugul?". Intrebarea sugereaza clar variantele pe care le are el: fie accepta de buna voie plecarea, fie va fi luat cu asalt si deportat, fie va lupta cu arma in mana, devenind martir. Ultima varianta a fost evocata de el la aflarea vestii: "Abu Amar (numele lui de combatant) va ramane aici, cu orice pret". "Nimeni nu ma va vana!". Motivele invocate in adoptarea deciziei sunt cunoscute: Arafat nu face nimic pentru a stavili actele teroriste comise de gruparile Al-Aqsa, bransa militara a miscarii Al-Fatah, condusa de el, si de organizatiile integriste Hamas si Jihadul Islamic. Analistii ii imputa pe drept multe lui Arafat, indeosebi conservatorismul si lipsa de reactie in unele situatii delicate. Dar tot la fel de adevarat este ca el nu controleaza Hamas si Jihadul, prima aparand chiar ca o reactie la Organizatia pentru Eliberarea Palestinei, condusa de el, si care i se impotriveste constant. In atare conditii, e greu de crezut ca Arafat, care se afla izolat la Ramallah, din decembrie 2001, poate indeplini tot ceea ce il someaza Israelul sa faca. Pe urma, nu se poate ocoli faptul ca, dintotdeauna, intre Sharon si Arafat a fost o totala lipsa de comunicare. Decizia israeliana a dus la o reprobare internationala unanima, numeroase tari vorbind despre "o eroare grava", Arafat fiind socotit "reprezentantul legitim al Autoritatii Palestiniene". Se condamna intentia lui Sharon si, totodata, se evidentiaza valul de manifestatii de simpatie printre palestinieni si in tarile arabe. Se opineaza ca momentul ales e foarte delicat si va crea o situatie grava, plina de urmari imprevizibile pentru pacea din Orientul Mijlociu si din lume.