"Isprăvile" lui Ion Creangă

şi cu o cofişă de apă." Isprăvile lui pantagruelice nu se termină aici. Ba se ia la trântă cu o găină fiartă cu usturoi, un castron de sarmale şi opt plăcinte cu caş, ba cu un ceaun de

şi cu o cofişă de apă." Isprăvile lui pantagruelice nu se termină aici. Ba se ia la trântă cu o găină fiartă cu usturoi, un castron de sarmale şi opt plăcinte cu caş, ba cu un ceaun de păpuşoi fierţi. Acasă - aflăm de la marele critic literar - Creangă pare să fi fost "mai cumpătat". "Nu mânca mai mult de o oală de găluşte făcute cu păsat de mei şi cu bucăţi de slănină, o găină friptă pe ţiglă de lemn şi undită cu mujdei de usturoi, iar pe deasupra, o strachină de plăcinte moldoveneşti, zise cu poalele-n brâu." Dacă nemuritorul Creangă iubea atât de mult poalele-n brâu, să aflăm şi noi taina acestei plăcinte.

Plăcinte poale-n brâu
Aluatul: 500 g făină, 3 ouă, 200 g unt, 1 lingură zahăr, 200 ml lapte, drojdie cât o nucă, sare.Umplutura: 400-500 g brânză de vaci, 2 linguri zahăr, 2 ouă, 1 linguriţă făină, 1 lingură smântână, sare, coajă rasă de lămâie, vanilie, susan.Mod de preparare: Se desface drojdia într-un castronaş cu 2-3 linguri lapte călduţ, se amestecă cu 1 linguriţă de zahăr şi 1 linguriţă făină şi se lasă să dospească circa 20 de minute. Într-un castron mai mare se pune făina, iar la mijloc se toarnă drojdia dospită, gălbenuşurile, restul de lapte călduţ, sarea, zahărul şi albuşurile bătute spumă. Se amestecă totul, apoi se frământă bine circa 10 minute, după care se adaugă treptat 150 g unt topit, frământând în continuare. Când aluatul începe să facă băşici, se acoperă şi se lasă să crească 30-40 de minute la cald. Între timp, se amestecă brânza de vaci cu zahărul, ouăle, făina, smântâna şi aromele. Se împarte aluatul în 3 bucăţi şi din fiecare se întind foi groase de 1 cm, din care se taie pătrate cu latura de 15 cm. În mijlocul lor se pune umplutura de brânză, se aduc colţurile pătratului spre mijloc, în formă de plic, se apasă puţin cu degetele, se aşază în tava usă cu unt şi se mai lasă să crească. Se ung cu gălbenuş bătut, se presară cu susan (după dorinţă) şi se coc la foc potrivit.

ştiaţi că?
Se spune că în ultima sa zi din viaţă, Creangă a mâncat cu poftă câteva gogoşi cu dulceaţă, de la o brutărie de pe Strada Lăpuşneanu, din Iaşi. Era în 31 decembrie 1889 - acelaşi an în care se stinsese un alt "luceafăr" al literaturii române, Mihai Eminescu. Dacă doriţi să ne împărtăşiţi gândurile dvs. sau o reţetă din repertoriul dvs. culinar, scrieţi-ne pe adresa redacţiei: Adevărul, rubrica "Reţeta zilei", Piaţa Presei Libere nr. 1, Bucureşti, sect. 1. Cele mai bune reţete vor fi premiate.