Islanda - nemultumita de intentiile SUA de a-si retrage avioanele de lupta

Cel mai mic stat membru al NATO ar studia ca solutie alternativa admiterea in Uniunea Europeana

Islanda, cel mai mic stat membru al NATO, l-a solicitat pe secretarul general al Aliantei Atlantice, Lordul Robertson, sa incerce sa convinga SUA sa renunte la planurile lor controversate de a-si retrage fortele aeriene care au asigurat protectia insulei timp de peste jumatate de secol. Aflat la Reykjavik, capitala insulei, in drum spre Washington, secretarul general al NATO s-a intalnit cu liderii islandezi pentru a discuta aceasta chestiune, ajunsa pe ordinea de zi ca un ecou indepartat al sfarsitului razboiului rece. Islanda este singura tara membra NATO fara forte armate proprii, de unde si obiectiile puternice fata de intentiile americane de a retrage ultimele patru avioane de lupta cu reactie de tipul F-15, de la baza de la Keflavik, situata pe litoralul sud-vestic al insulei. De la incheierea, in 1951, a acordului de aparare cu SUA, Islanda s-a bizuit pentru protectia sa pe aceasta baza navala, unde, pe langa avioanele F-15, sunt stationate alte patru avioane antisubmarin de tipul P-3C Orion, in total baza fiind deservita de 680 de militari ai fortelor aeriene si 1.200 de militari ai fortelor navale. In ansamblul planurilor de reorganizare a fortelor sale armate, Washingtonul considera ca avioanele de lupta de pe insula pot fi folositoare in alte zone, dar Islanda considera prezenta lor indispensabila. Cu cateva luni in urma, Lordul Robertson reusise sa convinga Washingtonul sa-si amane punerea in aplicare a intentiilor, pentru ca sa nu coincida cu alegerile parlamentare care au avut loc in Islanda in luna mai. Acum insa americanii considera ca amanarea a durat prea mult. Premierul islandez David Oddsson este insa de alta parere, argumentand ca prezenta in continuare a personalului militar american pe teritoriul islandez fara un angajament ferm ca aceste forte sa contribuie la apararea tarii nu si-ar mai avea rostul. Controversa a redeschis o dezbatere care dureaza de mai multa vreme si anume daca insula are nevoie sau nu de forte de aparare proprii. Se sugereaza ca la o populatie de 280.000 de locuitori ar fi de ajuns o garda nationala alcatuita din 500-1.000 de oameni. Comentarii de presa sugereaza, in acelasi timp, ca retragerea avioanelor americane au putea determina Islanda sa ia in considerare, ca o solutie alternativa, cererea de admitere in Uniunea Europeana.