Isărescu apasă pedala monetară amplificând riscurile valutare

Majorarea dobânzii BNR cu 0,50 puncte procentuale are ca obiectiv ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste din 2008 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a decis, miercuri, să

Majorarea dobânzii BNR cu 0,50 puncte procentuale are ca obiectiv ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste din 2008

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a decis, miercuri, să majoreze rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale.

Asta după ce, în urmă cu numai o săptămână, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, se întreba dacă mai poate apăsa pedala politicii monetare, din moment ce o creştere a dobânzii-cheie va atrage, din nou, capitaluri speculative, cu efecte asupra cursului de schimb.

Decizia oficialilor băncii centrale a fost anticipată de majoritatea analiştilor financiari. Asta pentru că rata inflaţiei cu siguranţă va fi peste limita superioară a interalului de 3%-5%, asociat ţintei de 4% a BNR.

În plus, şi comunicatul băncii centrale subliniază că "prelungirea efectelor şocurilor negative de natura ofertei, dinamica înaltă a veniturilor populaţiei, proiectata creştere a cheltuielilor bugetare în ultima parte a anului, precum şi incertitudinile legate de evoluţia cursului de schimb" semnalează că inflaţia la sfârşitul anului 2007 va depăşi 5%.

Totuşi, pe 25 octombrie, în cadrul unei întâlniri cu investitorii italieni din România, Mugur Isărescu sublinia întrebarea "ne mai putem permite să apăsăm pe pedala politicii monetare, iar prin creşterea dobânzii să atragem noi capitaluri pe termen scurt?". Asta pentru că aprecierea monedei naţionale, deşi ajută inflaţia pe o perioadă scurtă, poate genera mari probleme în momentul unei corecţii.

Iar cursul de schimb nu a ezitat deloc la creşterea dobânzii-cheie de la 7% la 7,50%. Ieri, moneda naţională s-a apreciat încă din prima parte a şedinţei valutare, rata coborând spre 3,30 lei/euro, cu peste trei bani mai puţin decât în ziua anterioară. Iar cursul publicat de banca centrală arată o apreciere de 0,6 procente, până la 3,3157 lei/euro.

Ameninţarea deficitului de cont curent

Totuşi, analiştii Raiffeisen Bank consideră că mişcarea BNR nu va induce o presiune puternică de apreciere a leului. Asta pentru că dezechilibrul extern al economiei româneşti ajunge la cote-record.

Prin această orientare a politicii monetare "se urmăreşte şi asigurarea unui nivel corespunzător al dobânzii reale, de natură să stimuleze economisirea şi să îmbunătăţească raportul acesteia cu investiţiile, cu efect asupra reducerii treptate a deficitului extern", arată comunicatul BNR.

În plus, ieri, în cadrul seminarului "Pieţele financiare în România Europeană", Isărescu a subliniat că "avem un deficit extern mare, însă situaţiile acestea nu sunt o excepţie, iar România se află încă într-o stare de normalitate. Însă nu ne mai putem permite să se mărească deficitul de cont curent în viitor".

Pentru acest an, deficitul de cont curent este estimat să depăşească 14% din produsul intern brut. Iar pentru perioada 2008-2010, Comisia Naţională de Prognoză estimează un sold negativ al contului curent de peste 13% din PIB. Pe de altă parte, Florian Libocor, economistul-şef al BRD - Groupe Societe Generale, estima recent că nivelul ar putea depăşi 18% din PIB până în 2010, luând în calcul un ritm de creştere al exporturilor de 15 şi de 20% pentru importuri.

Totodată, Isărescu a menţionat că România va continua să aibă un deficit de cont curent semnificativ atât timp cât dezechilibrele din economie se menţin ridicate. "În România se economiseşte cu 14% din PIB mai puţin decât se investeşte", a explicat guvernatorul BNR.

Creditele în valută, din nou în atenţia BNR

Pe lângă incertitudinile evoluţiei cursului de schimb şi ameninţarea deficitului extern, ritmul şi structura creditării trage, din nou, semnale de alarmă. "În ultimele trei-patru luni a explodat creditul în valută. Or, dobânda de politică monetară nu are nicio legătură cu împrumuturile în valută", subliniază guvernatorul băncii centrale. Şi asta chiar dacă rezervele minime obligatorii, atât la lei, cât şi la valută, sunt cele mai mari din Europa.

Totuşi, majorarea dobâzii BNR cu 0,50 puncte procentuale şi aşteptările pentru o nouă creştere vor determina scumpirea finanţărilor în lei. Spre exemplu, în primul trimestru al anului trecut, rata dobânzii de politică monetară s-a majorat cu un punct procentual. Imediat, costul creditelor neguvernamentale, la nivelul întregului sistem bancar, s-a majorat cu aproape un punct procentual.

Mai mult, Lucian Anghel, economistul-şef al Băncii Comerciale Române, BNR va atrage, de săptămâna viitoare, excesul de lichiditate din piaţă la noul nivel al dobânzii de 7,5% pe an.

"Asta înseamnă că vor creşte costurile de finanţare pentru băncile care nu au o bază solidă de clienţi şi care sunt nevoite să se împrumute ca să poată acorda credite, în special pentru sfârşitul acestui an", explică Anghel citat de NewsIn. Tocmai de aceea, este de aşteptat ca unele bănci să fie nevoite să îşi majoreze dobânzile la creditele în lei.