Irakienii sunt derutati de buletinele de vot lungi si confuze

Dupa caderea lui Saddam, doi irakieni au incercat sa jefuiasca banca centrala. Chiar daca nu au gasit nici urma de bani in seif, au dat peste niste documente: rezultatele oficiale ale alegerilor din

Dupa caderea lui Saddam, doi irakieni au incercat sa jefuiasca banca centrala. Chiar daca nu au gasit nici urma de bani in seif, au dat peste niste documente: rezultatele oficiale ale alegerilor din 2009. Lui Kadhim al-Rakib, un activist electoral, ii place deseori sa spuna aceasta gluma, mai ales acum, in preajma primelor alegeri democratice irakiene dupa 50 de ani. in ultimele trei saptamani, el a cutreierat Irakul pentru a le explica cetatenilor ce-i asteapta pe 30 ianuarie cand vor trebui sa voteze, scrie Spiegel Online. A reusit deja sa-i lamureasca pe irakienii din Bagdad si Hilla, iar indata ce isi va termina treaba in Basra se va indrepta spre nordul Irakului, spre orasul majoritar kurd, Mosul. Al-Rakib le vorbeste, cel mai adesea, jurnalistilor din presa locala, care mai au acum doar o saptamana pentru a-si informa cititorii despre cele 66 de partide inscrise in cursa electorala si nu mai putin de 7.200 de candidati independenti. Pentru un public care nu este obisnuit sa voteze, scrutinul din 30 ianuarie pare sa fie unul derutant. Cel putin de aceasta data rezultatul final al scrutinului nu este stiut dinainte. "Am votat de doua ori in timpul lui Saddam, si de fiecare data am fost coplesiti de atentia pe care statul o avea fata de alegatori," povesteste Al-Rakib. in ziua alegerilor, irakienii erau scutiti de munca, Saddam le punea la dispozitie mijloace de transport, impartea cutii de ciocolata si avea grija sa-i incante pe cetateni cu tot felul de concerte, si mai mult ii mai si scutea de grija de a alege intre mai multi candidati, povesteste Rakib. Multi irakieni nu au vazut in viata lor un buletin de vot, iar buletinul care ii asteapta in cabina de votare, pe 30 ianuarie, este lung si confuz. Un jurnalist l-a intrebat pe Al-Rakib daca n-ar fi mai bine ca niste autoritati din Bagdad sa vina si sa le arate alegatorilor unde si cum sa puna stampila. Exista cel putin 100 de buletine de vot, tiparite in Elvetia, care vor fi identificate pe baza unui nume, numar si un simbol. Irakienii vor trebui sa faca diferenta intre denumirea diferitelor grupari - majoritatea au nume sonore, patriotice - si sumedenia de "aliante", "coalitii" si "uniuni". In aceste conditii, simbolurile joaca un rol vital in a-i ajuta pe alegatori sa identifice partidul preferat. Cea mai mare alianta electorala, cu cele mai mari sanse de succes este formata din partide siite si are ca simbol o lumanare. Printre candidatii pe lista aliantei se afla si Ahmad Chalabi, considerat persona non grata in SUA, pentru ca i-a informat pe iranieni ca Washingtonul le-a spart codurile de comunicare. Tinand cont de numarul mare de afise electorale pe care aceasta alianta le-a raspandit prin toata tara, este practic o certitudine ca liderii partidelor siite se vor numara printre cei 275 de membri ai Adunarii Nationale, care se va forma in urma scrutinului. Cea de-a doua mare alianta este Lista Irakiana, partidul premierului interimar Ayad Allawi, considerat de multi irakieni drept o "mascota a Washingtonului" si partial responsabil pentru o serie de decizii controversate. Cel de-al treilea mare bloc se numeste, simplu, "Irakienii" si este condus de presedintele interimar irakian, Ghazi al-Yawer, care spera sa-i convinga pe liderii clanurilor sunnite sa mearga la vot. Fiindca Irakul nu va fi impartit in districte electorale, este foarte probabil ca o alianta kurda-siita sa castige alegerile, explica al-Rakib. In timp ce irakienii din Basra sunt nerabdatori sa voteze, conationalii lor din capitala sunt terorizati de atacurile sangeroase care au lovit in special Bagdadul si regiunile sunnite. Premierul Allawi a recunoscut vineri ca planul de securitate stabilit pentru alegerile din 30 ianuarie este insuficient pentru a face fata unor atacuri sangeroase revendicate cel mai adesea de gruparea lui al-Zarqawi care a declarat "un razboi cumplit" alegerilor din Irak.