Ionel Blanculescu declara ca va aduce bugetului intre doua si patru miliarde de dolari anual

* 25% din PIB - nivelul economiei subterane. Pe langa romani, arabii si chinezii - primii la spalarea banilor negri. Sume importante ies din tara in urma rambursarilor ilegale de TVA * Banii negri sunt spalati prin tot felul de trucuri: de la plimbarea lor prin firme-fantoma, pana la casele de schimb valutar

Cele mai mari si mai numeroase actiuni de evaziune si frauda fiscala au loc in sectoarele: petrolier, alcool si bauturi alcoolice, servicii si constructii, operatiuni de import-export si in cel al asistentei juridice si activitati notariale. "S-a ajuns ca si la producerea painii sa avem o evaziune de 1.500 miliarde lei", a declarat, ieri, Ionel Blanculescu, ministrul Autoritatii Nationale de Control (ANC). Flancat de sefii Garzii Financiare, ai Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor si de adjunctul sefului Politiei Economice din IGP, Blanculescu a anuntat startul "operatiunilor de combatere a marilor acte de evaziune si frauda fiscala". Pe langa institutiile mentionate, seful ANC a dezvaluit ca atacul la baioneta impotriva evaziunii fiscale va fi sustinut de servicii de informatii interne si externe, dintre care a citat SRI si Interpol. Desi operatiunile de control abia au fost declansate, ministrul Blanculescu stie deja cati bani va aduce bugetului in urma controalelor. "Finalitatea operatiunilor de lupta impotriva marii evaziuni fiscale consta in aducerea la bugetul de stat, anual, a unei sume suplimentare de cel putin doua-patru miliarde dolari anual. Aceste sume nu ajung acum la buget pentru a fi apoi transferate catre spitale, scoli, catre cultura s.a.m.d.", a spus ministrul Controlului. Desi a sustinut ca "in lupta noastra nu ne intereseaza campania electorala sau preelectorala", Ionel Blanculescu a dovedit ca are suficiente calitati pentru a candida cu succes la alegeri. "Ne confruntam cu un flagel, iar Guvernul este hotarat sa distruga flagelul si sa oprim aceste neincetate si incredibile inginerii financiare care pagubesc bugetul", a spus apasat seful ANC. Pentru a-si sustine spusele, Ionel Blanculescu a venit si cu cateva date concrete: la o cifra cumulata de afaceri de 80 miliarde de dolari, declarata anul trecut, rata profitabilitatii declarate a fost de numai 6,6%, in timp ce nivelul mediu de profit se ridica in mod obisnuit la 10%-15%. Subliniind ca in actiunile demarate se va aplica principiul actiunii in echipa (n.r.- desi Controlul Fiscal de la Ministerul Finantelor nu a fost cooptat), seful ANC i-a dat cuvantul lui Ioan Melinescu, presedintele Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, care a afirmat ca economia subterana reprezinta aproximativ 25% din Produsul Intern Brut. "Aproximativ 80 la suta din banii murdari care circula in Romania provin din fraude fiscale. In 2000, banii negri au depasit un miliard de euro, iar in 2001 - 700 milioane euro. Jumatate dintre bani sunt spalati in Romania de catre cetateni straini, in special arabi si chinezi", a declarat Melinescu. El a dezvaluit ca acestia fraudeaza bugetul fie prin neplata impozitelor, fie prin rambursari ilegale de TVA, sume pe care le transforma in valuta si le scot din tara. Altii "amesteca banii curati cu cei murdari" si ii investesc in bunuri de mare valoare sau masini. De asemenea, o intensa activitate de spalare de bani se inregistreaza prin casele de schimb valutar, unde, in 90% dintre cazuri, numele trecute pe acte sunt fictive. Mai mult, a mai spus Melinescu, exista cazuri in care un cetatean strain se afla in inchisoare, dar datele sale din pasaport sunt folosite de catre alti infractori. O alta metoda de evaziune fiscala si de spalare a banilor este cea a firmelor fantoma, "uneori existand zeci de firme cu sediul in acelasi apartament" prin care se ruleaza bani pentru a li se pierde urma. Si metodele sunt numeroase, motiv pentru care Marcel Isac, adjunctul Politiei Financiare din IGP, a lansat ideea schimbarii legislatiei pentru a permite negocierea pedepselor pentru cei care depun marturie in vederea dezmembrarii retelelor de infractori. Marian Pasulea, comisar sef adjunct al Garzii Financiare, a declarat ca, numai in luna iulie, din peste 17.000 de firme verificate, s-au descoperit abateri la peste 70% dintre acestia, pentru care s-au stabilit obligatii de plata de aproximativ 360 miliarde lei. Referindu-se la actiunile care urmeaza a fi demarate in perioada urmatoare, Ionel Blanculescu a anuntat ca, de la 1 septembrie, vor incepe operatiunile de control la CNAS. "Vom vedea care sunt disfunctiile in atragerea banilor si realocarea lor pe indicatori fizici catre spitale. Vom controla daca spitalele sunt subfinantate si daca CNAS a demarat procedura pentru cele 27.000 miliarde lei pe care le are de recuperat", a precizat Ionel Blanculescu. El a adaugat ca exista peste 70% sanse ca sistemul de sanatate sa fie deblocat pana in aceasta toamna, prin transferul creantelor catre AVAB.