Investitorii români, influenţaţi de evoluţia pieţelor externe

Corecţiile din luna august au adus o depreciere de peste 9% pentru cele mai lichide acţiuni de la BVB. Gradul de corelare dintre indicii pieţei româneşti de capital şi indicii similari ai

Corecţiile din luna august au adus o depreciere de peste 9% pentru cele mai lichide acţiuni de la BVB.

Gradul de corelare dintre indicii pieţei româneşti de capital şi indicii similari ai pieţelor externe este din ce în ce mai evident. Ultimul test, determinat de criza creditelor "subprime" din SUA, a determinat, în numai şapte şedinţe succesive de corecţii din luna august, scăderi de peste 9% pentru indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Chiar şi în absenţa unei legături economice directe între piaţa românească şi ţările care au dat tonul declinului pieţelor de capital, efectele au fost resimţite chiar şi în cazul companiilor mari, cu rezultate financiare bune în acest an. Mişcările marilor fonduri dau tonul corecţiilor Principalul motiv care a determinat şi corectarea pieţei autohtone este reprezentat de "migrarea" capitalurilor externe.

"Fondurile mari de investiţii, care activează şi la noi, şi care, în momentul corecţiilor, se retrag masiv din toate pieţele, în acelaşi timp, determină, în mare măsură, deprecierile pe piaţa românească", explică Paul Brendea, analist în cadrul Prime Transaction. În momentul în care principalele burse intră în declin, fondurile de investiţii îşi lichidează plasamentele în acţiuni şi optează pentru instrumente financiare mai sigure. Un al doilea motiv ţine de impactul psihologic asupra investitorilor.

"Chiar şi investitorii români au vândut pentru a-şi proteja portofoliile la ultima corecţie", spune Brendea. Analistul subliniază că, în cazul pieţelor emergente, volatilitatea în astfel de perioade este mult mai mare, ca urmare a lichidităţii scăzute. Acest aspect determină, totodată, şi întârzieri la reintrarea pe aceste pieţe a fondurilor de investiţii. "Pe pieţele mature însă, efectele sunt atenuate de specialiştii care intervin pentru a corecta piaţa", atrage atenţia Paul Brendea.

Segmentul financiar şi, în special, segmentul societăţilor de investiţii financiare reflectă cel mai puternic corecţiile. "Din întreaga piaţă, segmentul SIF-urilor este mai sensibil la mişcările externe. De obicei, bursa autohtonă se corelează mai vizibil în condiţiile unor corecţii, din cauză că, pe scădere, factorul psihologic este mai puternic", spune analistul Prime Transaction.

Acţiunile SIF au pierdut peste 13% la scăderile din august În intervalul 9-17 august, în cele şapte şedinţe de corecţii traversate de bursa de la Bucureşti, indicele BET-FI a pierdut 13,49%, în timp ce indicele BET-Compozit s-a corectat cu "numai" 9,03%, şi indicele BET - cu 9,33%. Cele mai afectate au fost acţiunile SIF Transilvania (SIF3), care s-au ieftinit, în perioada menţionată, cu peste 17%, de la 2,6100 lei/titlu la 2,1600 lei/titlu.

O scădere de 15,29% a fost înregistrată de acţiunile SIF Muntenia (SIF4), care au coborât de la 2,6800 lei/titlu (n.red.: la încheierea şedinţei din data de 8 august) la 2,2700 lei/titlu (n.red.: la finalul sesiunii din 17 august). În acelaşi segment, acţiunile SIF Oltenia (SIF5) s-au depreciat cu 11,77%, cele ale SIF Banat-Crişana (SIF1) - cu 11,25%, iar acţiunile SIF Moldova (SIF2) s-au ieftinit cu 10,90%.

Şi alte companii cu greutate în ponderea capitalizării bursiere au traversat în cele şapte şedinţe din luna august o perioadă de scăderi dramatice. De exemplu, cursul acţiunilor Băncii Transilvania (TLV) s-a prăbuşit cu 11,51%, de la 0,9550 lei/titlu la 0,8450 lei/titlu. Acţiunile BRD Groupe Societe Generale (BRD) au scăzut cu 11%, iar titlurile Petrom (SNP) - cu 10,28%.

"Societăţile mari nu aveau motive să scadă, şi, astfel, revenirea a fost, în cazul lor, pe măsură", arată Brendea. Analistul susţine că deprecierile din luna august au fost depăşite şi că nu se vor reflecta în bilanţul anual al indicilor bursieri, întrucât scăderile au intervenit după creşterile susţinute din luna iulie. În primele opt luni din anul bursier în curs, indicele celor mai lichide acţiuni listate s-a apreciat cu 27,49%, indicele compozit al bursei - cu 39,65%, iar acţiunile SIF au câştigat, în medie, 34,12%.

Raportul preţ/profit, mai mare în ţările emergente Analiştii observă că, pe pieţele europene, indicatorul P/E (n.red.: raportul dintre preţul unei acţiuni la bursă şi profitul net pe acţiune înregistrat de emitentul acţiunilor respective) este mai mare în cazul ţărilor cu un nivel economic mai scăzut. Totodată, indicatorul P/E este mai ridicat cu cât capitalizarea societăţilor din coşul indicelui respectiv este mai mică, subliniază Andreea Ciobanu, analist-şef în cadrul Intercapital. Şi dimensiunea redusă a pieţelor de capital explică valorile mai mari ale indicatotului P/E din ţările emergente.

"Un indicator ce arată acest lucru este gradul de intermediere financiară exprimat ca raport între capitalizarea bursieră şi PIB", spune Ciobanu. Astfel, în timp ce în Grecia capitalizarea bursieră reprezintă 70% din PIB, în Italia - 64%, în Polonia - 57% sau în Ungaria - 42%, în ţara noastră, acest raport este de 30%. "Lipsa ofertelor publice iniţiale (IPO), dar şi nevoia de alternative investiţionale ale rezidenţilor au urcat cotaţiile emitenţilor listaţi pe piaţa românească într-un mod mai accelerat decât ratele de creştere ale profiturilor", spune analistul Intercapital.