Investiţiile Guvernului au fugit de teama crizei
0
Execuţia bugetară la şase luni arată că măsurile de asistenţă socială au dominat programul anticriză asumat la începutul anului de Cabinetul Boc.Guvernul anunţa alocarea a 7% din PIB pentru investiţii, dar la jumătatea anului acestea au reprezentat 2,4% din PIB, iar cheltuielile sociale, aproape 6% din PIB.
Energiile autorităţilor centrale se concentrează, în aceste zile, pe încercarea de a-i convinge pe reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) de a negocia un nou deficit bugetar.
Adică 7% din Produsul Intern Brut (PIB), în loc de 4,6%. Primele avertizări din partea instituţiei internaţionale au apărut la nici două zile de la începerea evaluării Programului Economic. Acestea se referă la zelul cu care miniştrii Cabinetului Boc şi-au bugetat cheltuielile, bazându-se pe fondurile europene.
În bugetul de stat pentru 2009 sunt prevăzute fonduri de 7,65 miliarde de lei pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile.
După primele şase luni, suma cheltuită pentru astfel de proiecte s-a ridicat la doar 1,15 miliarde de lei. Reprezentanţii Executivului s-au scuzat în faţa reprezentanţilor FMI, spunând că se aşteaptă la o creştere a plăţilor în a doua parte a anului, cu peste un miliard de euro.
Chiar şi aşa, suma bugetată iniţial nu poate fi atinsă, chiar dacă pentru asta s-a înfiinţat un grup special, denumit pompos „grup interministerial pentru gestionarea absorbţiei fondurilor comunitare, sub conducerea directă a primului-ministru şi a vicepremierului“.
De fapt, înfiinţarea acestui grup este a doua măsură anticriză bifată la capitolul realizări de Ministerul de Finanţe. Măsura e trecută chiar la capitolul celor menite „relansării şi stimulării creşterii economice“, imediat după cea care prevede alocarea, pe hârtie, a 20% din cheltuielile bugetare pentru investiţii.
Sete de investiţii, bani ioc
Revenind la investiţii, renegocierea deficitului bugetar la 7% din PIB pentru acest an are, cel puţin declarativ, şi o componentă investiţională. Premierul Emil Boc a declarat că doreşte să atragă, în lunile de vară, inclusiv în septembrie, sumele prevăzute pentru investiţii în ultimul trimestru al anului.
Pentru asta, este nevoie de acordul FMI. Plecând de la convingerea că Guvernul e determinat să realizeze investiţiile propuse – în condiţiile în care nici banii pe primele şase luni nu ştim concret pe ce s-au dus – execuţia bugetară la 30 iunie ne dă peste nas.
În timp ce cheltuielile pentru investiţii au însumat 13 miliarde de lei, cele cu asistenţa socială s-au ridicat la 25,4 miliarde de lei, aproape 6% din PIB şi 34% din totalul cheltuielilor bugetare. Factura socială va domina, în continuare, bugetul de stat, cu atât mai mult cu cât criza este departe de a se fi încheiat, iar numărul de şomeri este prognozat la 1,2 milioane la sfârşitul acestui an.
Explicaţia creşterii cheltuielilor sociale nu este greu de dat, în condiţiile în care măsurile pe acest sector domină pachetul asumat, la începutul guvernării, de membrii Executivului. Deciziile, puse în practică de această dată, vizează acordarea pensiei sociale pentru pensionarii cu venituri mici în două tranşe, prin acoperirea diferenţei dintre nivelul actual al pensiei şi plafonul de 350 de lei.
Tot la măsuri sociale se încadrează şi compensarea cu 90% din preţul de referinţă pentru medicamentele din lista B, pentru pensionarii cu pensii de până la 700 de lei, sau acordarea de burse pentru elevii din mediul rural. Acestea au fost primite de 155.000 de elevi din familii cu venituri sub 200 de lei pe membru de familie. În plus, perioada de acordare a ajutorului de şomaj a fost prelungită cu trei luni. Nu în ultimul rând, s-a majorat cu 15% venitul minim garantat.
Socoteala de „prima casă“
Programele-vedetă ale Guvernului încep şi ele să scârţâie. „Prima Casă“ a fost anunţat ca un program ce urma să antreneze sectoare-cheie ale economiei (în special construcţii). Până acum, doar 25% din cereri sunt pentru locuinţe noi, iar băncile încă au probleme cu demararea creditării. De relansarea construcţiilor nu poate fi vorba, atât timp cât dezvoltatorii se plâng că au locuinţe noi rămase în stoc.
Legea salarizării, ajustată „la sânge“
Finanţele analizează proiectul legii unice a salarizării, ce numără 700 de pagini. Potrivit unor surse din instituţie, ceea ce a ajuns pe masa Finanţelor „nu are nicio legătură cu realităţile macroeconomice ale României, astfel că proiectul, alături de coeficienţii de salarizare, vor fi puternic ajustate în jos“.
Impozite introduse, nu eliminate
În domeniul fiscalităţii a fost anunţată, la începutul anului, o măsură „pentru relansarea şi stimularea creşterii economice“, ce a fost amânată în mod repetat: neimpozitarea profitului reinvestit, începând cu trimestrul al II-lea al anului 2009. În locul acesteia a fost introdus impozitul forfetar, cosmetizat ulterior în impozit minim.
Decizia a stârnit revolta agenţilor economici, care, în toiul crizei, s-au trezit cu o măsură ce le-a grăbit închiderea afacerii. Legislaţia privind parteneriatul public-privat, ce ar trebui să crească dinamica investiţiilor private în infrastructură, a fost uitată prin ministere, deşi Ghidul de implementare a parteneriatului public-privat a fost elaborat de Ministerul de Finanţe.
Minciuna de pe hârtie
În sinteza măsurilor anticriză pe primele şase luni, publicată pe site-ul Ministerului de Finanţe, la capitolul realizări este trecută şi includerea în bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale instituţiilor şi agenţiilor guvernamentale. Acest lucru se poate realiza, însă, doar după ce se aplică decizia comasării, desfiinţării sau trecerii în subordinea ministerelor a unor agenţii.
Consultările dintre prim-ministru şi ministere, pe această temă, s-au încheiat duminică, însă o sinteză cu rezultatele discuţiilor nu a fost comunicată încă. Guvernul discută, astăzi, un nou pachet de 24 de măsuri, ce promit, la rândul lor, scoaterea economiei româneşti din criză. Printre acestea se află şi eliminarea impozitului minim de la 1 septembrie.
Se încarcă comentariile...
