VIDEO REPORTAJ Întoarcerea cailor maidanezi

Cei 22 de cai readuşi duminica trecută în Pădurea Letea nasc o controversă: dacă locul lor este sau nu în Delta Dunării, dat fiind faptul că nu sunt sălbatici, ci abandonaţi. Specialişti în biodiversitate atrag atenţia că aceste animale distrug Rezervaţia Naturală Delta Dunării.

Întoarcerea celor 22 de cai aşa-zişi „sălbatici" în Pădurea Letea, după ce au fost trataţi de anemie infecţioasă la o fermă din Brăila, s-a transformat într-un exerciţiu de imagine pentru Elena Udrea, ministrul Turismului şi Dezvoltării Durabile, şi asociaţia Vier Pfoten. Duminică seară, în absenţa cailor (care încă traversau Delta, pebarjă), ministrul şi Kuki Bărbuceanu, director proiecte Vier Pfoten, au semnat „Pactul de la Letea". Un document care stabileşte că se face un studiu pentru a măsura  impactul cailor liberi asupra Pădurii Letea. În funcţie de asta, se va hotărî câţi cai vor trăi acolo şi unde anume. Cu alte cuvinte, încă nu se ştie dacă vor rămâne în Deltă şi în ce condiţii.

La festivităţi ar fi trebuit să participe şi guvernatorul Administraţiei Deltei Dunării, Grigore Baboianu, însă acesta a evitat discret, întrucât nu este de acord cu prezenţa cailor în rezervaţie. Acest detaliu readuce în discuţie povestea „cailor sălbatici din Deltă". Specialiştii biologi şi cei de la Administraţia Rezervaţiei Deltei Dunării nu vor nici urmă de cal în zonele protejate fiindcă, rupţi de foame, aceştia distrug specii rare de plante şi iarna rod scoarţa copacilor.

Ecosistem distrus

Liviu Mihaiu, fost guvernator al Deltei şi preşedinte al asociaţiei „Salvaţi Delta", ne-a spus ieri: „Nu vreau să fiu înţeles greşit. Vier Pfoten a făcut un lucru bun, a salvat bietele animale, dar este o problemă cu caii de acolo. Cei de la Vier Pfoten nu sunt ecologişti, sunt o asociaţie care salvează animalele maltratate, dar caii ar trebui duşi în alte zone, nu acolo!".

Cât a fost guvernator, Mihaiu a primit şi el studii ale biologilor care vorbeau de distrugerea ecosistemului de către caii abandonaţi de locuitorii Deltei: „Nu cred că specialiştii în biodiversitate au înscenat nişte stricăciuni, doar pentru că n-ar iubi caii. Asta este situaţia reală, caii abandonaţi, nu sălbatici, că nu avem aşa ceva, distrug rezervaţia!". Potrivit studiilor de până acum, Delta nu suportă decât câteva sute de cai, dar nu acolo unde vor ONG-urile, ci undeva în vecinătatea rezervaţiei.

În România nu există cai sălbatici

Principalul argument al celor care susţin acceptarea cailor în Pădurea Letea este acesta: „Caii sălbatici de la Letea fac parte din ecosistem. Ei pot fi o atracţie turistică şi pot duce la dezvoltarea zonei", spune Kuki Bărbuceanu, coordonator proiecte Vier Pfoten.Specialiştii explică însă că totul este mit sau manipulare.România nu mai are de câteva secole cai sălbatici. Probabil, de pe vremea lui Ştefan cel Mare. „Era un cal asemănător celui din rasa huţul, mic, îndesat, cu picioare mai închise la culoare", explică Alin Moş, director al Parcului Natural Apuseni.

Cai sălbatici mai sunt, în răsăritul Europei, doar în Ungaria, într-o rezervaţie specială. Câteva zeci de exemplare au fost luate din grădinile zoologice germane şi duse în Ungaria, în cadrul unui proiect internaţional cu scop precis: repopularea zonelor de origine, stepele asiatice. În rezervaţia actuală din ţara vecină, ei sunt crescuţi într‑un ţarc de câteva zeci de hectare, fără ca omul să aibă voie să intre în contact cu ei. 

Se inventează un „Mustang" de Deltă

Caii din Deltă sunt sălbăticiţi, nu sălbatici. Dar versiunea cabalinelor unice în Europa, aşa cum a apărut uneori în media şi pe reţelele sociale, a prins la oameni şi asta e bine, pentru că i-a mobilizat. Adevărul istoric este însă altul: „Dacă cineva vrea să inventeze Mustangul de Deltă, a unui cal deltaic, nu am nimic împotrivă. Adevărul este, însă, că nu există aşa ceva, ci doar cai sălbăticiţi. Sunt cai lăsaţi în libertate după ce s-au desfiinţat fermele comuniste sau atunci când localnicii n-au mai avut nevoie de aceste animale", explică Liviu Mihaiu. Unii, spune Alin Moş, directorul Parcului Apuseni, s-au născut în libertate şi n-au fost atinşi niciodată de mâna omului. Asta nu înseamnă, însă, că sunt sălbatici.

Atracţie turistică sau material didactic?

De aceea, ei ar putea deveni o atracţie turistică, aşa cum sune Protocolul de la Letea, doar în măsura în care vor fi prezentaţi ca o dovadă a cruzimii oamenilor şi a ineficienţei autorităţilor din domeniu. În toată lumea, şi în România, abandonarea animalelor de către stăpâni este aspru pedepsită. Nu s-a întâmplat niciodată în Deltă.

Aşa s-a ajuns la peste 1.500 de exemplare. Câţi există, exact, nu se ştie. Cifrele vehiculate pornesc de la 1.500 şi urcă la peste 3.000 de exemplare. Caii nu fac parte din ecosistem, cum pretind asociaţiile pentru salvarea animalelor, ci sunt un rezultat al intervenţiei nefaste a oamenilor şi afectează grav partea de Deltă pe care o populează, susţin biologii din zonă. În ultimii ani, s-a amplificat fenomenul abandonării cailor deveniţi inutili pe măsură ce s-a renunţat la agricultură sau au fost înlocuiţi de tractoare. În toată România au fost descoperiţi, pe marginea drumurilor, cai bătui de foştii stăpâni şi aruncaţi la voia sorţii. Proprietarii identificaţi au fost amendaţi. În afara acestora, în Deltă se mai descurcă cum pot aproximativ 400 de vaci lăsate în „libertate".

Povestea cailor „sălbatici", care au fost trimişi la moarte fiindcă nimeni nu-i dorea, a făcut înconjurul lumii şi a reuşit să solidarizeze societatea civilă aşa cum puţine cauze nobile au mai făcut-o. Veterinarii voluntari de la Vier Pfoten au preluat caii şi apoi i-au tratat de anemie infecţioasă, la ferma Urleasca, judeţul Brăila. Caii vor fi ţinuţi în ţarcuri trei luni, iar dacă noile probe recoltate vor recornfima lipsa anemiei infecţioase, autorităţile sanitar-veterinare vor emite un „act de stingere a bolii". Abia din acel moment vor putea fi lăsaţi liberi, a explicat Gicu Drăgan, şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare Brăila.

11 cai au murit

Lotul iniţial era de 52 de cabaline, însă 11 nu au supravieţuit, în pofida ajutorului acordat de voluntari. Din cei 41 de cai rămaşi, 22 s-au întors la Letea, iar 19 aşteaptă să se alăture celor din Deltă.

Mobilizare pe Facebook pentru caii de la Letea

Salvarea celor 41 de cai de la Letea reprezintă unul dintre marile succese ale societăţii civile. În numai patru zile de la urcarea subiectului pe Facebook, peste 30.000 de persoane au accesat povestea. „După, nici n-am mai ţinut socoteală”, spune Kuki Bărbuceanu, coordonator proiecte Vier Pfoten.

„Da, a fost un adevărat fenomen”, recunoaşte şi Liviu Mihaiu, preşedintele Salvaţi Delta. Explicaţia: „Calul este o efigie mai puternică în mentalul colectiv urban decât ştiuca sau dropia”, specii pe cale de dispariţie în Deltă.

În trei luni de zile, asociaţia a primit donaţii de aproape 15.000 de euro: peste 10.000 au venit din străinătate şi de la oamenii impresionaţi de soarta cabalinelor duse la abator, iar 3.500 a donat o bancă. Restul, până la aproape 20.000 de euro, cât a costat întreaga operaţiune de salvare şi relocare a cailor, a fost cheltuit din fondurile Vier Pfoten.