Interesul şi America

Cele două vechi rivale încearcă să dea uitării trecutul, în favoarea unui "parteneriat de cooperare strategică" Preşedintele chinez, Hu Jintao, este, începând de ieri, oaspetele

Cele două vechi rivale încearcă să dea uitării trecutul, în favoarea unui "parteneriat de cooperare strategică"

Preşedintele chinez, Hu Jintao, este, începând de ieri, oaspetele omologului său rus, Vladimir Putin.

În cursul vizitei de trei zile, cei doi lideri vor discuta, separat de ceilalţi membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, despre criza iraniană, dar şi despre cooperarea energetică dintre cele două ţări. Pentru a conferi şi o notă mai relaxantă acestei "agende" grele, Hu şi Putin vor deschide împreună ceremoniile care marchează Anul Nou chinezesc, în Rusia.

Vizita liderului chinez în Rusia se înscrie, potrivit analiştilor, în climatul de apropiere instalat între cele două mari şi vechi rivale, care încearcă să facă azi front comun împotriva superputerii Statelor Unite. "Acordul" politic urmează să fie întărit printr-o serie de contracte comerciale şi de investiţii cu valori între două şi patru miliarde de dolari, în cele mai diverse domenii, de la petrol şi oţel la imobiliare şi transporturi. Se încearcă astfel să se dea uitării un trecut comun marcat de divergenţe, începute în 1957, care au culminat în 1969 cu înfruntarea militară de la graniţa sino-rusă, în favoarea unui prezent comun de colaborare.

Petrolul, "arma" rusească cu două tăişuri

Ecuaţia "parteneriatului de cooperare strategică" sino-rus, invocat de preşedintele Hu Jintao înainte de a descinde, pentru a treia oară, la Moscova, pare simplă la prima vedere: energia a devenit un element de primă importanţă în politica externă rusească, iar China este primul consumator de petrol al lumii. Realitatea este însă mai complicată, susţin analiştii. În ciuda "dorinţei comune", Beijingul şi Moscova nu se grăbesc să concretizeze parteneriatul anunţat, ambele ţări vrând să deţină controlul situaţiei. Apoi, la petrolul şi gazul rusesc râvneşte şi Japonia, şi nu e sigur că rezervele Rusiei, al doilea exportator mondial, sunt suficiente pentru a face faţă nevoilor economiilor celor două ţări asiatice. Oricum, Moscova are în proiect construirea unui gazoduct spre Asia. În culise însă nu s-a hotărât unde va fi terminalul, în China sau în Japonia.

Acord deplin, în dosarul iranian

Hu Jintao şi Vladimir Putin au trecut pe agenda discuţiilor şi criza nucleară iraniană. Cele două ţări, membre permanente ale Consiliului de Securitate, au votat zilele trecute Rezoluţia 1747 care sancţionează Iranul pentru refuzul de a-şi suspenda programul nuclear. Spre deosebire însă de Statele Unite, adepte ale unei politici dure faţă de Teheran, atât Rusia, cât şi China, care au interese în sectorul petrolier iranian, pledează pentru o linie mai moderată şi revenirea la masa negocierilor.

Un triunghi geopolitic

"Există o relaţie triunghiulară, între China, Rusia şi Statele Unite. Dacă două din cele trei ţări îşi ameliorează relaţiile, noua situaţie o influenţează pe a treia", explică Shi Yajun, profesor de rusă la Universitatea din Shanghai. "În consecinţă, pe măsură ce China şi Rusia devin mai apropiate, liderii americani devin tot mai preocupaţi", comentează el.

Obiectiv: 80 miliarde de dolari, comerţ bilateral, în 2010

Potrivit statisticilor chineze, relaţiile comerciale bilaterale au atins deja, în 2006, cifra-record de 33,4 miliarde de dolari, cu 15% mai mult decât în anul precedent. "Pe măsură ce relaţia noastră strategică se întăreşte, sunt convins că obiectivul pe care ni l-am propus, împreună cu preşedintele Putin, de a atinge un volum comercial de 60-80 de miliarde de dolari în 2010, va fi realizat", a declarat presei ruse Hu Jintao. Potrivit experţilor, resursele energetice ale Rusiei şi nevoia Chinei de a-şi susţine creşterea economică nu pot avea drept consecinţă decât strângerea relaţiilor între cele două ţări.