Interceptarea telefoanelor, restricţionată de deputaţi

Interceptările convorbirilor telefonice efectuate înainte de începerea urmăririi penale sunt declarate nule. "Ascultările" şi înregistrările făcute astfel nu vor mai fi luate în

Interceptările convorbirilor telefonice efectuate înainte de începerea urmăririi penale sunt declarate nule. "Ascultările" şi înregistrările făcute astfel nu vor mai fi luate în considerare în cursul procesului penal.

Camera Deputaţilor a adus, în mare taină, o serie de modificări controversate Codului de Procedură Penală.

Deputaţii nu au luat însă în calcul situaţiile în care anchetatorii au indicii că o persoană săvârşeşte infracţiuni de genul traficului de droguri, spălarea de bani sau terorismul. Astfel, dacă o persoană precum, să zicem, Omar Hayssam este suspectată că orchestrează o răpire, nu îi pot fi ascultate telefoanele înainte de a fi pusă sub învinuire. Aici intervine imposibilul.

Persoana trebuie înştiinţată că este învinuită pentru o faptă care urmează să fie săvârşită. Apoi, noile reglementări privind percheziţiile duc mai degrabă cu gândul către filmele americane. Posibilul percheziţionat ar trebui, conform noilor reglementări, să fie întrebat de anchetatori dacă îi pot scotoci casa şi să-şi dea acordul prealabil.

Jurnaliştii, "invitaţi" să tacă?

Conform modificărilor, "sustragerea, distrugerea sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi divulgarea conţinutului acesteia, chiar atunci când a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă din greşeală, ori divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, sau înregistrate audio ori video, fără drept, se sancţionează".

Dacă faptele au fost săvârşite de către o persoană în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu depăşirea limitelor acestora, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Aşadar, "tabloul" se potriveşte şi jurnaliştilor. Este adevărat că un jurnalist nu poate intra, fără drept, în posesia unei înregistrări video sau audio, de genul "scurtmetrajului cu Traian Remeş".

Eventual caseta putea fi furnizată fără drept. Însă, jurnaliştii riscă să stea ani buni după gratii dacă divulgă anumite informaţii considerate tabu de deputaţi, care nici măcar nu au statuat unde se opreşte "interesul public".

9 milioane de euro, pragul infracţiunilor "grele"

Deputaţii au ridicat substanţial şi prejudiciile pentru care despre o faptă se poate vorbi ca având consecinţe deosebit de grave. Dacă până în prezent consecinţele deosebit de grave porneau de la o pagubă de 200.000 lei, acum prejudiciul minim este de 30.000.000 lei (aproximativ 9 milioane de euro - n.r.). De asemenea, discuţiile dintre avocat şi clientul său sunt confidenţiale.

"Înregistrarea convorbirilor dintre avocat şi partea pe care o reprezintă sau o asistă în proces este interzisă şi nu poate fi folosită ca mijloc de probă". Deputaţii nu au luat însă în calcul decizia Curţii Internaţionale de Justiţie de la Luxemburg, care a statuat că avocaţii sunt obligaţi să dezvăluie orice informaţie transmisă de clienţii lor dacă există suspiciuni subiective că aceasta priveşte o tranzacţie ce poate sau pare a avea o legătură cu spălarea banilor.

Aşadar, dacă unui avocat clientul îi spune într-o convorbire telefonică despre cum îşi va muta banii într-un off-shore, eventuala înregistrare nu poate fi folosită de anchetatori. Această lege a fost respinsă la Senat, a primit aviz negativ de la CSM şi a fost aspru criticată de societatea civilă.