Intalnirea ultimei sanse pentru adoptarea Constitutiei UE

Liderii Europei largite se intalnesc, azi si maine, la Bruxelles, la obisnuitul Consiliu European ce marcheaza sfarsitul unei presedintii a Uniunii - cea irlandeza. Summitul pare mai important ca

Liderii Europei largite se intalnesc, azi si maine, la Bruxelles, la obisnuitul Consiliu European ce marcheaza sfarsitul unei presedintii a Uniunii - cea irlandeza. Summitul pare mai important ca oricand; in primul rand, este prima intalnire de lucru a sefilor de state si de guverne ai Europei celor 25. In al doilea rand, ocazia pare foarte potrivita pentru adoptarea unui compromis in privinta viitoarei Constitutii Europene. Treptat, prin negocieri, Cei 25 si-au mai apropiat, cat de cat, punctele de vedere, astfel incat presedintia irlandeza a Uniunii s-a simtit indreptatita sa anunte, zilele trecute, "un acord iminent". Cu atat mai mult, cu cat, dupa esecul rasunator suferit de partidele aflate la putere in majoritatea statelor UE, un succes important cum ar fi adoptarea viitoarei Constitutii ar mai ridica putin ratingurile guvernelor aflate in suferinta... Potrivit corespondentilor de presa aflati la Bruxelles, Cei 25 au convenit, in principiu, asupra principalei probleme care bloca un acord: adoptarea deciziilor cu majoritate calificata. Se pare ca in cele din urma s-a convenit asupra variantei 55 -65 (o decizie este adoptata daca in favoarea ei voteaza 55 la suta dintre statele UE, reprezentand 65 la suta din populatia Uniunii). Devine mai greu, acum, pentru statele mari ale Uniunii sa blocheze o decizie. In privinta mentinerii dreptului de veto intr-o serie de domenii-cheie cum ar fi fiscalitatea sau politica externa si de securitate nu s-a facut nici un progres. Premierul britanic Tony Blair a ramas ferm de pozitie si a anuntat ca nu va renunta cu nici un chip la suveranitatea tarii sale in aceste domenii. Daca vor dori, cu orice chip, adoptarea legii fundamentale, partenerii europeni ai Marii Britanii vor trebui sa includa in textul final aceste exceptii care anuleaza, practic, spiritul federalist in care a fost redactata prima varianta a Constitutiei. Aceleasi surse afirma ca liderii UE au cazut de acord asupra prelungirii mandatului de presedinte al Uniunii de la sase luni, cat este in prezent, la cativa ani, precum si asupra reducerii numarului de comisari europeni la 18, incepand din 2014. Aceasta ultima prevedere ar insemna ca statelor membre le-ar veni randul sa fie reprezentate in Comisia Europeana o data la trei mandate. Infiintarea "postului" de ministru european de externe a fost, de asemenea, convenita.
Numirea viitorului presedinte al Comisiei Europene - subiect de disputa
Un alt subiect pe ordinea de zi a Consiliului European ar fi desemnarea viitorului presedinte al Comisiei Europene, dupa expirarea, in noiembrie a.c., a mandatului lui Romano Prodi. Favoriti ar fi actualul premier al Belgiei, Guy Verhofstadt, pe care incearca sa-l impuna tandemul franco-german si premierul Luxemburgului, Jean-Claude Junker, preferat de britanici. Candidatura lui Verhofstadt este blocata de Londra, care obiecteaza ca premierul belgian este prea "federalist" si prea apropiat curentului anti-american din Uniune. Jean-Claude Junker ar putea fi, eventual, acceptat de toata lumea, insa, culmea, el insusi nu se lasa convins sa accepte postul. Impasul pare a fi atat de mare, incat decizia finala in aceasta privinta ar putea fi amanata cu cateva saptamani.
Sperante pentru Romania
Extinderea se afla pe un plan secundar al discutiilor Celor 25. Totusi, documentul final al Consiliului va acorda garantii ferme Romaniei si Bulgariei privind aderarea in 2007. Romania - care a ramas singurul candidat care nu a incheiat inca negocierile de aderare - spera ca declaratia finala sa contina o garantie a sprijinului Celor 25 pentru incheierea negocierilor de aderare pana la sfarsitul acestui an. Bucurestiul mizeaza foarte mult pe o formulare care sa promita semnarea Tratatului de Aderare - cu Romania si Bulgaria impreuna - la inceputul anului viitor. Aceste garantii sunt cuprinse in proiectul declaratiei finale si, daca nimeni nu le contesta, ar putea fi adoptate in aceasta forma.