Insulele Maldive, paradisul ecologiei aplicate

Arhipelagul din Oceanul Indian a impus reguli foarte stricte pentru protejarea zonelor turistice. Acestea precizează unde este permisă ancorarea sau adâncimea până la care se fac scufundări

Arhipelagul din Oceanul Indian a impus reguli foarte stricte pentru protejarea zonelor turistice. Acestea precizează unde este permisă ancorarea sau adâncimea până la care se fac scufundări

Soare, nisip, mare, insule à la Robinson Crusoe, lagune enorme de diverse adâncimi, infinite nuanţe de albastru şi turcoaz, grădini subacvatice de corali multicolori: o combinaţie naturală perfectă, care face din Insulele Maldive locul cel mai potrivit pentru o vacanţă de excepţie.

Dar nu numai atât: spre deosebire de alte paradisuri turistice, localnici şi oaspeţi deopotrivă dovedesc cel mai profund respect pentru mediul înconjurător. Şi acţionează în consecinţă.

Acolo, în timpul sejurului, există o singură deviză, propusă de gazde vizitatorilor: "no news, no shoes" ("fără veşti, fără pantofi"). Aceasta reprezintă chintesenţa unei stări de spirit relaxante, de bună dispoziţie, care îşi pune amprenta asupra timpului petrecut în Maldive.

Republica Maldivelor este un stat ce numără circa 350.000 de locuitori, compus dintr-un grup de 26 de atoli, formaţi din peste 1.100 de insule. 202 dintre acestea sunt locuite şi numai 80 constituie destinaţii turistice. Mărturiile arheologice arată că arhipelagul nu a fost locuit înainte de anul 1500 î.H.

Populaţia actuală derivă din populaţia de religie budistă care a migrat din India meridională şi din Sri Lanka între secolele IV şi V. Când arabii au început să parcurgă cu regularitate rutele comerciale către sud-estul asiatic, Maldivele au devenit o escală importantă. Negustorii arabi au exercitat o influenţă culturală puternică asupra băştinaşilor, astfel că, începând cu secolul XI, aceştia au început să se convertească la islam.

În 1153, Insulele Maldive au devenit sultanat. Secolul XVI a adus ameninţări europene, primii care au cucerit arhipelagul fiind portughezii. După o perioadă zbuciumată, care a durat circa trei secole, Insulele Maldive au devenit, în 1887, protectorat britanic. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ele au reprezentat un important punct strategic pentru Marina engleză. Maldivele şi-au dobândit independenţa pe 26 iulie 1965. Trei ani mai târziu, deveneau republică prezidenţială.

Coralii se sprijină pe munţi subacvatici

Cele 1.190 de insule de coral au ca bază formaţiuni stâncoase, formate acum aproximativ 60 milioane de ani. Cea mai mare dintre insule este Fua Mulaku, situată în atolul Gnaviyani din sudul arhipelagului. Clima Maldivelor este musonică.

Musonul uscat se instaurează în decembrie şi durează până în aprilie. Aduce ploi slabe, răzleţe. Urmează musonul umed, din mai până în noiembrie, care provoacă ploi torenţiale, ce pot dura câteodată şi zile întregi. În afară de frumuseţe,

Maldivele sunt însă considerate un paradis terestru şi pentru temperaturile blânde: între 26 şi 31 de grade pe parcursul întregului an, cu variaţii mici între zi şi noapte. Cea mai scăzută temperatură a fost de 17 grade, înregistrată în aprilie 1978, iar cea mai ridicată - 36,8 grade, în mai 1991. Temperatura apei variază între 28-32 de grade.

Musulmane fără văl!

Populaţia din Insulele Maldive este de origine indiană sau arabă. Pe parcursul timpului, localnicii s-au amestecat cu migratorii proveniţi din Africa de Nord sau Sri Lanka. În ultimii ani, insulele au fost "luate cu asalt" de imigranţi proveniţi din Bangladesh, veniţi în căutare de lucru în satele turistice. Cu excepţia unei mici comunităţi etnice, alcătuită din negustori indieni şiiţi, locuitorii Maldivelor sunt musulmani sunniţi. Dar islamismul practicat aici are unele conotaţii particulare, fiind amestecat cu unele tradiţii locale. Din acest motiv, femeile din Maldive nu poartă obişnuitul văl islamic.

Cu toate acestea, din cauza legilor musulmane riguroase, pe teritoriul insulelor este interzisă introducerea obiectelor de cult aparţinând altor religii, cum ar fi statuete, insigne, cărţi. De asemenea, alcoolul sau carnea de porc "din străinătate" sunt confiscate imediat de poliţia aeroportuară.

Insulă artificială pentru localnici

Activitatea principală a locuitorilor este pescuitul, pentru care sunt folosite bărci tradiţionale din lemn de cocos, aşa-numitele "dhoni", pentru construirea cărora nu se folosesc cuie. Capitala Male, cu 70.000 de locuitori, deţine recordul de cel mai aglomerat loc de pe Terra, dat fiind raportul dintre suprafaţă şi numărul băştinaşilor. Pentru a remedia această problemă, autorităţile au creat o insulă artificială, la o înălţime de doi metri faţă de nivelul mării, capabilă să găzduiască peste 100.000 de persoane.

Faptul că insula este mai înaltă reprezintă o minimă precauţie în faţa riscului creşterii apelor. Insulele Maldive au fost intens afectate de valurile tsunami din 2004. Potrivit unui studiu realizat de Paul Kench (geolog al Universităţii Auckland din Noua Zeelandă), o parte din atoli au devenit mai înalţi ca urmare a impactului puternic cu valurile distrugătoare.

De asemenea, Maldivele au avut de suferit din cauza fenomenului cunoscut sub numele de El Nino care, în martie 1998, a trecut, timp de trei săptămâni, peste atoluri. Temperatura apei a ajuns atunci la 34 de grade, ceea ce a însemnat o presiune insuportabilă pentru corali. Aceştia fie au murit, fie s-au decolorat iremediabil, prin eliminarea de pigmenţi şi de alge de simbioză (Zooxanthelles). O altă sursă de venit la nivel naţional o constituie modul în care sunt fructificate siturile turistice.

Insulele ce constituie destinaţii de vacanţă de primă mână sunt date în concesiune unor firme din străinătate, în special din Emiratele Arabe Unite, care le gestionează (având, spre exemplu, şi dreptul de a construi pe ele) timp de mai mulţi ani. La scadenţa concesionării, ele revin în posesia guvernului de la Male, ca apoi să fie încredinţate unor alte societăţi.

Guvernul din Insulele Maldive pare să fie perfect conştient că păstrarea unui mediu înconjurător păzit de poluare şi de distrugere reprezintă o garanţie pentru continuitatea vieţii şi activităţii pe acest tărâm paradisiac.

"Gândeşte global, acţionează local pentru mediu!"

Acum circa două decenii, a adoptat sloganul "Gândeşte global, acţionează local!", pentru a demara mai multe campanii de protejare a mediului înconjurător. Apoi, în 1990, a instituit primul "National Environment Action Plan", prin care s-au pus bazele viitoarelor acţiuni de prevenire a riscurilor ambientale. Unul dintre ele se referea la exploatarea nemăsurată a coralilor (aceştia fiind mult folosiţi în construcţii), astfel că, în anumite zone, extragerea lor a fost interzisă.

La fel, s-a interzis uciderea unor specii de broaşte ţestoase pe cale de dispariţie, iar turiştii au fost rugaţi să nu cumpere obiecte făcute din carapacea lor. Insula pe care se află capitala Male a fost încercuită cu diguri, o măsură de protecţie pentru a reduce riscurile presupuse de schimbările climatice şi de creşterea nivelului mării. Tot în 1990, la Male a avut loc reuniunea (la nivel ministerial) "Small States Conference on Sea Level Rise" ("Conferinţa statelor mici referitoare la înălţarea nivelului mărilor"). În 1992, Insulele Maldive au participat la summitul mondial pe teme de climă ce a avut loc la Rio de Janeiro.

Ecologia se învaţă la şcoală

Din toate aceste motive, la care se adaugă dragostea localnicilor pentru insulele lor, protecţia mediului înconjurător a devenit materie de studiu încă din şcoala generală, sub numele de "Ştiinţe ale Mediului". Teoria este dublată de practică, astfel că elevii îşi deprind comportamente ecologice de la o vârstă fragedă, chiar "la faţa locului". De altfel, efectele sunt vizibile pentru toţi turiştii care ajung acolo. Nu o dată, autorităţile (dar şi localnicii) au primit mulţumiri şi felicitări pentru curăţenia exemplară şi pentru modul în care este înţeleasă şi pusă în practică protecţia mediului.