Insule de răcoare în ţara caniculei

Depozitele de gheaţă şi raioanele de carne sau de peşte din hipermarketuri sunt, alături de ştranduri şi de peşteri, cele mai la îndemână locuri unde se refugiază românii de caniculă

Depozitele de gheaţă şi raioanele de carne sau de peşte din hipermarketuri sunt, alături de ştranduri şi de peşteri, cele mai la îndemână locuri unde se refugiază românii de caniculă

Vremea toridă din ultimele zile îi determină pe români să caute, cu disperare, măcar pentru câteva ore, o oază de răcoare. Staţiunile montane şi peşterile sunt cele mai vizitate în această perioadă. În ceea ce-i priveşte pe bucureştenii care rămân în Capitală, cei mai fericiţi că afară sunt aproape 40 de grade sunt angajaţii hipermarketurilor, de la standurile cu lactate, mezeluri şi peşte. Ei muncesc la cinci grade Celsius, iar cumpărătorii zăbovesc cel mai mult la aceste raioane, ca să se mai răcorească.

La raioanele de carne şi de peşte din hipermarketurile bucureştene, ieri, se lucra de zor, angajaţii şi cumpărătorii încercând să profite din plin de temperaturile scăzute din acele zone. "Vii la cumpărături de drag, că acum e mai răcoare aici decât afară, la umbră", a spus Cristina (45 de ani), o clientă din hipermarketul de la Orhideea.

Vânzările la gheaţă au crescut de şase ori

În vitrinele frigorifice cu pui şi carne, termometrele arătau patru grade Celsius, iar angajaţii lucrau cu pulovere şi veste pe ei. La peşte, răcoarea i-a făcut pe oameni să se plimbe prin dreptul meselor cu biban, roşioară şi calcan, chiar dacă nu aveau de gând să cumpere ceva.

Cei mai norocoşi se consideră muncitorii de la depozitele de gheaţă. "E răcoare aici şi cred că toată lumea ne invidiază. Dacă mai aduceam şi doi pinguini, mă simţeam ca în Antarctica", a spus Eduard Banac (36 de ani), unul dintre angajaţii firmei Ice World din cartierul Berceni. El lucrează de cinci ani la depozitul de gheaţă şi spune că vara e cel mai bucuros că a ales această meserie. Potrivit patronului de la Ice World, Adrian Popescu, vara aceasta, cererea a crescut de şase ori mai mult decât anul trecut în aceeaşi perioadă, şi ajunge chiar şi la trei tone de gheaţă pe zi. Ca să scape de caniculă, mulţi bucureşteni au ales să meargă la ştrand, şi nu oricând, ci seara, astfel că noaptea bazinele au avut aproape la fel de mulţi clienţi ca în cursul zilei.

Cel mai mare ştrand pe apă curgătoare , deschis non-stop

Ştrandul Neptun din municipiul Arad, cel mai mare ştrand pe apă curgătoare din Europa de Sud-Est, este şi el arhiplin în aceste zile caniculare. Ştrandul este deschis non-stop. Intrarea costă numai 2,5 lei, iar după ora 22.00 nu mai este percepută nicio taxă. Mulţi dintre arădeni, majoritatea posesori de căsuţe de agrement aici, au ales în această perioadă să-şi petreacă şi nopţile la ştrand pentru a scăpa de aerul irespirabil din apartamente. Ştrandul este situat pe malul râului Mureş, în imediata apropiere a centrului civic al oraşului Arad, şi se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 28 de hectare. Este accesibil prin trei puncte de intrare, unul dintre ele fiind deschis şi autovehiculelor.

Confort fără cheltuială în peşteri şi zone montane

Turiştii care au venit la Braşov în această perioadă pentru a scăpa de caniculă, dar şi localnicii au ales mai multe destinaţii răcoroase, deloc costisitoare. Una dintre aceste destinaţii este canionul Şapte Scări. Treptele acestuia sunt săpate în 40 de metri de piatră şi sunt străbătute de cascade naturale de apă. Zona, aflată la poalele Munţilor Bursei, este împădurită şi răcoroasă. Rareori, temperatura depăşeşte aici 20 de grade Celsius. O altă destinaţie preferată de turişti în această perioadă caniculară este zona Plaiul Foii din Zărneşti. Mulţi turişti aleg acum şi pensiunile de la poalele Munţilor Piatra Craiului, unde temperaturile sunt mai scăzute decât în alte zone ale ţării. Un alt loc foarte răcoros preferat de braşoveni, şi nu numai, este şi zona Pietrele lui Solomon, aflată la baza Drumului vechi spre Poiana Braşov.

Pentru gorjeni sau pentru turiştii sosiţi în Gorj, o bună ascunzătoare s-au dovedit în aceste zile peşterile. Peştera Muierilor, situată lângă localitatea Baia de Fier, este vizitată tot mai des în ultimul timp, fiind o adevărată oază de răcoare. Peştera este electrificată şi are un circuit accesibil tuturor. Vizitată în această perioadă este şi peştera Polovragi, situată în Cheile Olteţului. În galeriile active ale acestei peşteri se practică în condiţii foarte bune explorarea subacvatică şi scufundările de agrement. Nu sunt ocolite, în aceste zile, nici pădurile. Foarte mulţi arădeni aleg să scape de caniculă mergând în pădurea Ceala. Gălăţenii preferă Pădurea Gârboavele, unde s e află şi Grădina Zoologică, în vreme ce sucevenii aleg, pentru a se răcori, pădurile din jurul mănăstirilor.

Stare de calamitate în 34 de judeţe

Guvernul a declarat ieri stare de calamitate naturală în agricultură pentru zone din 34 de judeţe afectate de secetă şi va acorda despăgubiri cuprinse între 600 şi 750 lei/hectar pentru culturile asigurate şi pagubele care depăşesc 30% din producţie. Suma maximă pe care agricultorii o pot primi ca despăgubire va fi de 70% din cheltuielile efectuate. Fondurile alocate pentru despăgubiri vor fi de 500 milioane de lei. Tot ieri, ministrul sănătăţii a anunţat că a cerut Direcţiilor de Sănătate Publică să suplimenteze numărul echipajelor de intervenţie şi să mărească programul de lucru, arătând că în ultimele zile au fost nouă decese cauzate de temperaturile ridicate. Până duminică, ANM a anunţat că temperaturile vor fi de 37- 38 de grade.