Insula de gheaţă a Arcticii s-a rupt în două

Un aisberg imens a parcurs 98 de kilometri într-o săptămână şi se îndreaptă spre platformele petroliere din Alaska. Uriaşa insulă de gheaţă Ayles, situată în apropierea Polului Nord,

Un aisberg imens a parcurs 98 de kilometri într-o săptămână şi se îndreaptă spre platformele petroliere din Alaska.

Uriaşa insulă de gheaţă Ayles, situată în apropierea Polului Nord, s-a fisurat mult mai repede decât estimaseră specialiştii. Cercetătorii spun că acest fenomen a fost accentuat de vara foarte caldă a anului 2007, când în gheaţa arctică au apărut primele fisuri mult mai timpuriu. Între timp, vremea s-a răcit, dar ruperea a continuat atât din cauza mişcării apelor, cât şi pentru că frigul iernii a întârziat.

Cele două bucăţi uriaşe de gheaţă se îndepărtează rapid una de alta, micşorând şansele ca, la venirea frigului, îngheţul să le lipească la loc. Unul dintre aisberguri, mare cât Manhattanul, a parcurs deja 98 de kilometri faţă de locul unde s-a produs ruptura.

Platformele petroliere din Alaska au intrat în alertă, iar elicopterele americane şi canadiene survolează zona neîncetat. Specialiştii canadieni spun că în fiecare an au loc ruperi din calota glaciară arctică, dar până acum cea mai mare călătorie a unui aisberg atât de mare a fost cea din anul 2005, când insula de gheaţă desprinsă a parcurs 16 kilometri faţă de locul ruperii.

Un semn al încălzirii globale

Dimensiunile gigantice ale aisbergului de anul acesta sunt un semn limpede al încălzirii globale. Iar faptul că gheaţa plutitoare se îndreaptă spre sud are o semnificaţie deosebită, a explicat pentru BBC Luke Copland, profesor la Universitatea din Ottawa.

"Rareori insulele de gheaţă desprinse din calota nordică plutesc în derivă spre sud. De obicei ele rămân în apele îngheţate ale Oceanului Arctic, înconjurate de mii de bucăţi mici de gheaţă, care ajută la <> înapoi la venirea iernii. Călătoria spre sud s-a desfăşurat rapid şi pentru că apele mării nu conţin, anul acesta, alte bucăţi de gheaţă, toate fiind topite de arşiţa verii. Ajungând atât de departe în sud, noua insulă nu va trăi prea mult şi se va topi complet în cel mult zece ani.

Gheaţa fusese verificată în mai

În luna mai a acestui an, un grup de cercetători americani a controlat grosimea păturii de gheaţă (care acum s-a rupt) şi, conform măsurătorilor de atunci, gheaţa ajungea până la 45 de metri adâncime. Adică era groasă cât un bloc cu 15 etaje! Atunci cercetătorii au estimat că gheaţa va supravieţui verii, dar ruptura de acum contrazice, desigur, profeţiile lor. Măsurată din satelit, calota de gheaţă a Polului Nord a atins cele mai mici dimensiuni din istorie în ziua de 16 septembrie 2007.