Instanţele din România, sufocate de numărul fără precedent al cererilor de despăgubiri morale

În anul 2005 s-a înregistrat un număr-record de cereri de despăgubiri pentru diferite prejudicii morale către instanţe. O statistică neoficială întocmită de membrii Baroului Bucureşti

În anul 2005 s-a înregistrat un număr-record de cereri de despăgubiri pentru diferite prejudicii morale către instanţe. O statistică neoficială întocmită de membrii Baroului Bucureşti arată că în aproximativ 30 la sută din procesele de pe rol se ajunge şi la solicitarea de daune. Un record poate fi considerată şi suma acestor solicitări, care atinge în ultima vreme o cifră fără precedent. Avocaţii de la barou susţin că startul acestor cereri fabuloase de despăgubire s-a dat în campania electorală din 2000. Unul dintre candidaţii de la acea vreme a declarat că intenţionează să dea în judecată mai multe organe mass-media, susţinând că i-au adus o serie de prejudicii de ordin moral. Daunele morale pretinse în acest caz au fost de 40 miliarde de lei. Ciudat este faptul că, la acea vreme, solicitarea depăşea salariul pe care l-ar fi câştigat 400 de angajaţi cu salariul mediu pe economie toată viaţa lor.
Avocatul Mihai Kehaiyan, membru al Baroului Bucureşti, apreciază că "asemenea pretenţii exagerate denotă necunoaşterea conceptului de daune morale, precum şi necunoaşterea rostului despăgubirilor băneşti în aceste împrejurări. Chiar şi termenul
despăgubiri
este impropriu, întrucât în situaţia prejudiciului moral nu este vorba despre înlocuirea unei valori economice prin alta de aceeaşi natură". Cu toate astea, foarte multă lume apelează la varianta solicitărilor de daune morale exorbitante, în încercarea de a intimida partea adversă. Mai mult, aceasta este şi o modalitate de a descuraja adversarul, care ar intenţiona să continue şirul proceselor.