De ce a decis instanţa confiscarea unui million de euro din averea lui Dan Ioan Popescu

Judecătorii susţin că Dan Ioan Popescu şi soţia sa au simulat, în 2001, vânzarea firmei Ital Agency SRL cu un milioan de dolari cu scopul de a justifica venituri ulterioare. Instanţa supremă a motivat de ce a decis confiscarea unui milion de euro din averea fostului ministru al Economiei Dan Ioan Popescu şi a soţiei sale, Elena Popescu.

Judecătorii au subliniat că suma de un milion de euro, care nu poate fi justificată de soţii Popescu, reprezintă cheltuieli făcute în baza unor venituri a căror obţinere s-a dovedit a fi ilicită. Judecătorii susţin că valoarea de 2,62 milioane de lei, pretins încasată în baza unui contract de cesiune de părţi sociale la SC Ital Agency SRL, „nu poate fi inclusă la capitolul venituri, nefiind dovedită ca fiind obţinută real, deci cu atât mai puţin licit".

Suspiciunea magistraţilor

La 9 februarie 2001, Elena şi Dan Ioan Popescu i-au cesionat Smarandei Boszormenyi părţile sociale din firmă, valoarea tranzacţiei fiind de 2,62 milioane de lei. După doar două luni, în martie 2001, Smaranda Boszormenyi a cesionat, la rândul său, părţile sociale, cu titlu gratuit, Mihaelei Sanda Rădulescu, principalul acţionar al Euroimb SRL, precum şi lui Ionel Pepenică, directorul general al Luxten Lighting Arad, sucursala Bucureşti. Actul juridic de cesiune a părţilor sociale, susţin magistraţii, a fost „fictiv şi fondat pe o cauză falsă".

De asemenea, instanţa a mai reţinut că într-un interval de cinci luni, Dan Ioan Popescu şi soţia sa ar fi făcut cheltuieli de 810.000 de lei pentru majorarea capitalului social al SC Ital Agency SRL, numărul părţilor sociale crescând de la 3.500 la 11.600, având va­loarea nominală de 100 de lei.

„Cesiunea părţilor sociale s-a făcut către o persoană interpusă (...) este de neexplicat din punct de vedere economic, dar nu numai cum această persoană care, aparent a plătit cercetaţilor suma de 986.000 de dolari, echivalent a 2,62 milioane de lei, la un interval de numai o lună şi 17 zile, a consimţit pierderea aceleiaşi sume prin cedarea ei cu titlu gratuit unor terţi din ţară cu care s-a dovedit că nu avea nicio legătură", arată judecătorii în motivarea sentinţei prin care au decis, la 14 iulie 2011, confiscarea sumei de un milion de euro de la soţii Popescu. Judecătorii consideră că prin cesionarea părţilor sociale, soţii Popescu au urmărit preconstituire de dovezi pentru a justifica dobândirea ulterioară a unor bunuri de mare valoare.

Ancheta

În iulie 2005, Dan Ioan Popescu, care la vremea respectivă era deputat, devenea primul demnitar a cărui avere era luată la puricat. Şase ani mai târziu, în iulie 2011, DIP a devenit primul fost demnitar a cărui avere este la un pas de confiscare. Suspiciunile asupra averii dobândită de DIP au început în anul 2005, când s-au descoperit neconcordanţe între declaraţiile sale de avere şi bunurile achiziţionate. La sesizarea Centrului de Resurse Juridice, procurorul general de la acea vreme, Ilie Botoş, a sesizat Comisia pentru controlul averilor de pe lângă instanţa supremă în vederea verificării averii demnitarului.

Trei ani mai târziu, instanţa a decis că DIP şi soţia sa au dobândit licit averea, însă procurorul general Codruţa Kovesi a atacat decizia. În aceste condiţii, instanţa supremă a decis ca procesul să fie rejudecat la Secţia Contencios-Administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dan Ioan Popescu susţine însă că procesul este unul politic şi poate dovedi averea sa până la  ultimul leu. 

Diferenţe între venituri şi cheltuieli

În perioada supusă verificării, 1990 - 2005, Dan Ioan Popescu şi soţia sa ar fi avut venituri de aproximativ 3.000.000 de euro, însă cheltuielile s-au ridicat la 4.000.000 de euro.

Nota redacţiei: Acest articol avea iniţial un alt titlu în care, dintr-o regretabilă eroare a redacţiei, a apărut cuvântul „şpagă” – termen impropriu în contextul procesului civil derulat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.