Inspectorii care "inchid ochii" in timpul controalelor vor sta 15 ani dupa gratii

Marii evazionisti care vor inapoia banii furati vor scapa de pana la trei sferturi din pedeapsa

Inspectorii Fiscului sau angajatii institutiilor statului care efectueaza controale la agentii economici si care "favorizeaza sau tainuiesc anumite abateri de la legislatie" vor sta dupa gratii intre 10 si 15 ani. Totodata, persoanele in cauza nu vor mai avea voie, dupa iesirea din inchisoare, sa activeze timp de un an, se arata in proiectul de Ordonanta de Urgenta care ridica evaziunea fiscala la rang de crima, initiat de ministrul Controlului, Ionel Blanculescu. Actul normativ in cauza a fost supus, ieri, pentru o luna, dezbaterii publice, ministrul Controlului fiind de parere ca acesta va intra in vigoare peste cel mult trei luni. Cele mai fierbinti puncte ale acestui proiect ii vizeaza pe marii evazionisti, care isi vor plati si datoriile si vor sta si ani buni la inchisoare, dupa parerea sefului ANC. Astfel, pentru o evaziune fiscala de pana la 10.000 euro, aproximativ 400 milioane lei, evazionistul poate sta linistit, deoarece se va alege doar cu o amenda, iar in situatia in care recunoaste in timpul controlului ca a gresit si chiar ajuta la descoperirea "lucraturilor din contabilitate", scapa si de sanctiunea contraventionala. Evaziunea fiscala cuprinsa intre 10.000 euro si 1.000.000 euro este considerata infractiune si se pedepseste cu inchisoare intre 5 si 10 ani, acesta fiind si maximul pedepsei existent in acest moment pentru aceasta infractiune. Pentru o evaziune fiscala mai mare de 1.000.000 euro, aproximativ 40 miliarde lei, se vorbeste deja despre "crima de frauda fiscala". "Crima de frauda fiscala se incrimineaza in conditiile Codului Penal ca infractiune cu consecinte grave si se sanctioneaza cu inchisoare de la 10 la 25 ani", se arata in proiectul de Ordonanta. Aici intervin insa si facilitatile pentru evazionistii de "treaba" care consimt sa dea banii inapoi. Proiectul prevede ca, in situatia in care, dupa pronuntarea unei hotarari definitive, condamnatul achita intre 25 si 50% din suma datorata statului, pedeapsa se reduce cu pana la 25%. In situatia in care plateste intre 50 si 80% din datorie, scapa de pana la 50% din pedeapsa, iar pentru achitarea integrala a sumei sustrase, reducerea pedepsei ajunge pana la 75%, in functie de suma inapoiata. "Spre exemplu, o persoana care a prejudiciat statul cu 10 milioane dolari si a fost condamnata la 25 ani de inchisoare va scapa de 75% din pedeapsa daca va da toti banii inapoi. Caz in care va mai sta dupa gratii numai 6 ani si 4 luni", spune Ionel Blanculescu. Compensarea prin plata a perioadei de detentie nu se poate face decat o singura data intr-o perioada de 10 ani. Pe lista celor care vor primi pedepse destul de mari, daca vor fi prinsi, se mai afla si cei care tainuiesc evaziunea fiscala, precum si asociatii sau actionarii care detin un procent semnificativ si care, desi nu si-au pus semnatura pe anumite acte, se considera a fi complici la fraudarea statului, urmand sa fie pedepsiti la fel ca si autorii evaziunii. Actul normativ nu prevede insa si cum vor fi prinsi marii evazionisti, care, dupa ce dau tepe de mii de miliarde, sunt liberi ca pasarea cerului. Ionel Blanculescu spune ca nu este treaba ANC condamnarea evazionistilor, prezentand chiar si o lista cu circa 2.000 de nume de firme trimise in judecata pentru evaziune fiscala. Insa nici aici nu se gasesc nume mari, care au tinut prima pagina a ziarelor luni intregi si care au dat adevarate "tunuri". Explicatia data de Blanculescu pentru acest lucru este ca legislatia existenta in acest moment nu este atat de ferma incat sa-i lege pe adevaratii tepari, desi in prezent pedeapsa pentru evaziunea fiscala ajunge pana la 10 ani de inchisoare. Mai mult, Blanculescu spune ca venirea sa la carma Controlului va curata tara de evazionisti: "Nu vreau sa vorbesc despre rezultatele altora. Eu va pot prezenta lista cu cele peste 2.000 de persoane date de ANC pe mana organelor de ancheta. Mai departe este treaba justitiei".