Insolaţia "inundă" creierul cu apă

Ca de obicei, vara combinaţia soare + căldură = insolaţie. Care sunt mecanismele care provoacă insolaţia şi deshidratarea, ne-a explicat dr. George Dumitraşcu. Organismul uman are o

Ca de obicei, vara combinaţia soare + căldură = insolaţie. Care sunt mecanismele care provoacă insolaţia şi deshidratarea, ne-a explicat dr. George Dumitraşcu.

Organismul uman are o serie de metode prin care îşi reglează temperatura, însă în momentul în care, din cauza căldurii exterioare sau a anumitor medicamente, aceste mecanisme sunt depăşite (în general, la peste 39 de grade Celsius), corpul nu se mai poate răcori.

Apare un cerc vicios: celulele care suferă din cauza supraîncălzirii elimină substanţe care cresc la rândul lor temperatura (substanţe pirogene). Acestea dilată vasele de sânge, iar centrii nervoşi care menţin temperatura din organism sunt la rândul lor afectaţi. Apare de asemenea şi deshidratarea care afectează în plus centrii nervoşi.

"În zona cerebrală, în urma acţiunii soarelui, apare o vasodilataţie puternică şi se produce extravazarea lichidului din vase" (lichidul din vasele sangvine iese în ţesuturi - n.r.), afirmă dr. Dumitraşcu. "Toate acestea duc la apariţia edemului cerebral (acumulare de lichid în creier - n.r.), extrem de periculos pentru că poate genera tulburări ce variază de la pierderea cunoştinţei, leşin, modificări ale tensiunii, febră, până la intrarea în comă", spune medicul.

Lichidul care iese din vasele sangvine invadează creierul şi împiedică buna lui funcţionare. Împiedică inclusiv reglarea corectă a temperaturii organismului, pe care tot creierul o comandă. Aşa se explică de ce poate să apară şi febra (hipertermie). Pot apărea şi scăderi de tensiune arterială - prin vasodilataţia periferică se produce scăderea tensiunii.

Mecanismele de reglare ale copiilor, insuficiente

Riscurile apariţiei problemelor de genul celor menţionate anterior sunt proporţionale cu timpul de expunere la lumina directă a soarelui - făra protecţia unei pălării sau umbrele - cu temperatura exterioară şi cu vârsta celui ce stă la soare.

"Copiii mici sunt mai vulnerabili deoarece au mecanismele de reglare a temperaturii încă neperfecţionate, iar vârstnicii pentru că au aceste mecanisme <> , iar pragul la care fac complicaţii este mai scăzut", explică specialistul. În consecinţă, expunerea la soare trebuie făcută cu precauţie, atât în cazul copiilor, cât şi al bătrânilor.

"Copiii pot sta la soare până la ora 11 şi după-amiaza, după ora 16. De asemenea, în niciun caz copiii nu trebuie lăsaţi în maşină cu ferestrele închise, pe caniculă, pentru că în astfel de cazuri, după numai o jumătate de oră, cei mici pot să moară, din cauza deshidratării", atenţionează medicul.

Şi în privinţa bătrânilor, regulile sunt stricte. "În general, pacienţilor mei le interzic să iasă din casă - în perioadele caniculare - între orele 11.00 şi 18.00", mai spune dr. Dumitraşcu.

Atenţie la varice!

Un alt risc major îl reprezintă problemele cardiovasculare. Cei care au deja astfel de probleme sunt mai vulnerabili deoarece vasele lor de sânge sunt mai "uzate", reacţionează anormal şi fac mai uşor vasodilataţie. O altă complicaţie o reprezintă umflarea picioarelor, care are aceeaşi explicaţie ca şi edemul cerebral (vasodilataţie cu ieşirea apei în afara vaselor de sânge şi acumularea ei în ţesuturi - edem).

Sunt predispuse la astfel de complicaţii persoanele cu tulburări circulatorii venose: varice sau numai tulburări de circulaţie (au vene mai "slabe"), adică bătrânii care au vase mai permeabile şi femeile care în general au peretele venos mai slab faţă de bărbaţi.

Sfaturile şi informaţiile prezentate în această rubrică nu se pot substitui indicaţiilor şi prescripţiilor medicului de specialitate. Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru eventualele efecte adverse provocate de aplicarea sfaturilor publicate.