Îngrăşarea anticorupţiei în ajun

singura cale să te faci vedetă era să împaci suflete chinuite în dragoste, să cânţi fals chiar şi la play-back sau să fii, dacă nu patron de club, măcar fundaş central în prima divizie,

singura cale să te faci vedetă era să împaci suflete chinuite în dragoste, să cânţi fals chiar şi la play-back sau să fii, dacă nu patron de club, măcar fundaş central în prima divizie, acum altfel stau lucrurile. Studiourile Buftea s-au mutat în faţă la DNA pentru scenele de exterior, iar interioarele se trag în Zambaccian. Deşi n-au fizic, Sebastian Bodu şi Daniel Morar se bat cu bandiţii mai rău ca Mărgelatu, filmele lor rulează în direct la toate televiziunile zi şi noapte, aşa că mai au puţin şi o taie la popularitate chiar şi pe zâna Andreea Marin. Unde sunt vremurile de altădată când venea Iacubov cu elicopterul la hotelul lui din Mamaia? Acum te dai jos din Rolls ca să intri la Parchet. Stă şoferul în stradă cât e ziua de lungă, cu motorul pornit să nu îngheţe pe vreme de viscol şi mai şi poluează pe deasupra. De avionul personal nu se mai atinge nimeni, şi-au ieşit piloţii din mână, că şi ăştia sunt ca pianiştii, fără exerciţiu zilnic îşi pierd digitaţia. Vilele de pe Coasta de Azur s-au umplut de pânze de păianjen, pe conturile din Cayman s-a pus praful de când nu mai îndrăzneşte nimeni să umble la ele. Asta e viaţă? Să-i invidiezi pe alde Tcaciuc şi Tărău care primeau frumuşel telefon, cu scuze de deranj, că ar fi bine să o roiască din ţară până nu se emite mandat? Sau când se făcea contrabandă cu benzină sub directa oblăduire a statului? şi nu mai vorbim aici de găinării cu accize, returnări de TVA, privatizări cu licitaţii trucate, contracte atribuite prin încredinţare directă sau vreun faliment de combinat cu câteva mii de miliarde trecute la datoria publică.
Dar o nenorocire nu vine niciodată singură. Partea cu adevărat neplăcută este cu justificarea averilor. Adică în vremurile bune s-au strâns nişte bănuţi. S-a mai devalizat o bancă, două, afaceri cu statul, n-a fost uşor. Una peste alta, s-au făcut situaţii, s-au umplut topurile bogăţiei. Cei de la guvernare au împărţit resursele ţării. În schimb au primit susţinere politică, fonduri de campanie şi, nu în ultimul rând, promisiuni pentru mobilizarea maselor populare la vot. Dar în 15 ani s-au mai şlefuit caracterele. De unde visul ţeparilor din `90 era că dau de opt ori mai mult dacă marcai la ei lozul sau să facă Dallasul în Bărăgan plus Turnul Eiffel la Slobozia, acum vorbim de stock-exchange, PIB, multinaţionale, cluburi selecte. Ar vrea şi oamenii să stea liniştiţi, să se bucure de dolărel, să capete respect în societate. Că degeaba eşti putred de bogat dacă ai imagine de borfaş şi se sperie copiii de tine dacă le dai o bomboană la balul de caritate. Aici e nenorocirea. Venise timpul ca averile să dea onorabilitate, să ţină loc de acţiune civică. Generaţia a doua ar fi urmat să facă afaceri cinstite, iar a treia să finanţeze instituţii de artă şi cultură, institute de cercetare, să dea burse pentru studenţi şi premii pentru poezie modernă. Se duce dracului tot planul cu anticorupţia asta! Numai că s-ar putea să nu ţină. Dacă scapă oamenii de iureşul îngrăşării anticorupţiei în ajunul integrării, atunci se vor întoarce iarăşi vremurile de aur.