Infrastructura, cea mai mare frână în creşterea productivităţii

Nu poţi fi productiv şi competitiv, atât timp cât drumurile sunt proaste. Adăugând pe lista punctelor slabe agricultura, dar şi progresul oarecum limitat al tehnologiilor folosite, obţinem

Nu poţi fi productiv şi competitiv, atât timp cât drumurile sunt proaste. Adăugând pe lista punctelor slabe agricultura, dar şi progresul oarecum limitat al tehnologiilor folosite, obţinem tabloul unei economii, aflată din punct de vedere al celor doi indicatori cu mulţi ani în urma suratelor ei din Europa.

"Pentru a ajunge la nivelul mediu de productivitate din ţările din Uniunea Europeană, România are nevoie de 25-30 de ani, dar această perioadă postaderare ar putea fi mult mai lungă, de peste 50 de ani, dacă România nu va avea productivitate", consideră Theodor Stolojan, fost ministru al finanţelor. Potrivit acestuia, agricultura şi sistemul de învăţământ prezintă deficienţe de productivitate, nefiind racordate la necesităţile pieţei. "Agricultura este o frână a productivităţii şi - tradiţional un sector slab din punct de vedere al productivităţii -, abia de doi ani s-au început programe care să o crească", a spus Stolojan, dând exemplul programelor SAPARD.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, consideră că infrastructura este de departe cea mai importantă frână în creşterea productivităţii şi competitivităţii. "Fiecare drum sau şosea cu gropi creşte costurile de producţie", subliniază Pogonaru, apreciind, totodată, că şi forţa de muncă e din ce în ce mai puţin un atu al României.

Învăţământul nu este ancorat în cerinţele pieţei

"Nu există un training al angajaţilor. Dacă mergem pe un şantier, întâlnim aproape orice tip de calificare, de la sudor la dulgher", precizează preşedintele AOAR. În acest sens, Stolojan consideră că sistemul de învăţământ nu răspunde cerinţelor de pe piaţa muncii, iar o reformă în domeniu este inutilă în lipsa unui mecanism de corelare la piaţa muncii.

Un alt punct slab identificat este inexistenţa competiţiei în sectorul companiilor de stat. "În sectorul public, în special la companiile de utilităţi publice, nu avem competiţie, iar motorul productivităţii este tocmai competiţia", consideră Stolojan.

România, departe de ţările competitive din UE

Ţara noastră înregistrează decalaje importante de competitivitate în raport cu celelalte ţări ale UE. Statisticile care fac referire la productivitatea muncii raportată la persoanele angajate menţionează că România se va afla la doar 42,7% în 2007 şi la 44,4% în 2008, faţă de media europeană a acestui indicator. La nivel mondial, USA, Hong Kong şi Singapore reprezintă modele de productivitate a muncii.