Infractorii români din Italia: vina noastră, dar şi vina italienilor!

Niciuna dintre ţările Uniunii Europene care a avut de-a face cu valurile de emigranţi nu a ajuns în situaţia de astăzi a Italiei în ceea ce priveşte infracţionalitatea cetăţenilor români.

Niciuna dintre ţările Uniunii Europene care a avut de-a face cu valurile de emigranţi nu a ajuns în situaţia de astăzi a Italiei în ceea ce priveşte infracţionalitatea cetăţenilor români. Dar mare parte a responsabilităţii pentru această situaţie revine chiar autorităţilor italiene.

Amploarea şi gravitatea infracţiunilor comise în ultima perioadă în Italia de către români, în special de către etnici rromi, sunt fără precedent. Fără precedent sunt şi ameninţările extremiste ale unor grupări antiemigraţie italiene la adresa unor asociaţii româneşti şi reprezentanţe diplomatice ale României.

Ieri, guvernul italian, întrunit în şedinţă extraordinară, a aprobat o ordonanţă prin care imigranţii infractori pot fi trimişi imediat acasă, fără o decizie judecătorească, doar în baza hotărârii prefectului.

De la 1 ianuarie 2007, orice român a obţinut dreptul de a călători nerestricţionat, doar pe bază de buletin, pe teritoriul oricărui stat membru al UE. Asta înseamnă că au ieşit din ţară inclusiv mai mulţi infractori sau potenţiali infractori care au speculat în Italia un teren mai "favorabil" pentru desfăşurarea de activităţi ilegale.

Italia, slabă eficienţă în lupta cu mafia

Responsabilitatea pentru controlul emigranţilor comunitari revine în primul rând ţărilor-gazdă, şi nu ţărilor de origine. Arătatul cu degetul către România de către unii politicieni italieni a fost mai degrabă o amplificare pentru slaba administrare a emigraţiei şi pentru câştigarea de capital politic intern.

Autorităţile italiene aveau la îndemână mai multe instrumente de control la care să recurgă pentru prevenirea actualei crize a infracţionalităţii. Puteau să recurgă mai devreme la soluţia expulzărilor grupurilor cu probleme de integrare sau care constituiau o ameninţare pentru siguranţa publică. Franţa, spre exemplu, nu a ezitat în acest an să expulzeze sute de români care au creat probleme.

Astfel de măsuri radicale ar fi oricum agreate de către marea majoritate a populaţiei din România, care într-un sondaj recent s-a declarat în proporţie de 79% în favoarea chiar a interdicţiei plecării din ţară a persoanelor care au comis infracţiuni în străinătate.

De ce nu au apărut tabere cu mii de emigranţi români de etnie rromă în Germania, Anglia sau Austria, spre exemplu? Este clar că aceste tabere au apărut şi s-au extins şi prin neglijenţa şi toleranţa autorităţilor italiene. Cazurile de emigranţi români ilegali în Italia sunt în floare şi pentru că această ţară nu şi-a dezvoltat încă programe speciale de absorbţie a forţei de muncă din România, aşa cum se practică în cazul plecărilor în Anglia sau în Spania, la munci sezoniere, spre exemplu.

Italia nu aplică măsuri dure pentru firmele care acceptă şi încurajează munca la negru şi în condiţii precare, care pun în pericol viaţa angajaţilor. Din 2003 până în prezent, în Italia au murit cele mai multe persoane în urma unor accidente de muncă, circa 700, majoritatea emigranţi, dintre care mulţi români, angajaţi la negru.

Campanie de presă pentru "românii buni"

Pe fondul acestor probleme, ceea ce revine autorităţilor române este să intensifice relaţia diplomatică şi de colaborare inter ministerială cu Italia şi Spania, unde românii alcătuiesc unele dintre cele mai mari comunităţi minoritare.

La fel de necesară ar fi iniţierea unei campanii, mai ales în mass-media italiană, finanţată de către statul român, care să pună în evidenţă aspectele pozitive legate de muncitorii români, contribuţia lor majoră la economia acestei ţări.

Altfel, prejudiciile de imagine aduse comunităţii româneşti din cauza campaniilor de presă care au bombardat opinia publică din Italia doar cu relatări despre cele mai grave cazuri de omoruri, violuri sau furturi comise de conaţionalilor noştri vor fi iremediabile pe termen lung. Românii din Italia şi din restul Europei vor avea probleme, se vor simţi discriminaţi şi vor trăi sub ameninţare.