Industriaşii vor un impozit de 16% pe speculaţiile valutare

Reprezentanţii Confederaţiilor patronale cred că aprecierea leului este provocată în proporţie de 80 la sută de acţiunea capitalurilor speculative străine Liderii Confederaţiilor

Reprezentanţii Confederaţiilor patronale cred că aprecierea leului este provocată în proporţie de 80 la sută de acţiunea capitalurilor speculative străine

Liderii Confederaţiilor patronale din industria românească au avertizat, ieri, că întreprinderile româneşti cu profil de producţie sunt ameninţate cu închiderea din cauza aprecierii excesive a leului românesc faţă de euro. Ei solicită guvernului să se impoziteze cu 16 la sută câştigurile pe care le obţin speculativii străini din diferenţele de curs obţinute în perioade scurte şi foarte scurte de timp.

"Aprecierea monedei naţionale ar trebui să fie efectul unui proces de creştere economică reală, şi nu consecinţa unei conjuncturi datorate necoordonării măsurilor între BNR şi guvern. Se apreciază că 80 la sută din creşterea leului este cauzată de acţiunea capitalurilor speculative, facilitată de o misiune a guvernului de a introduce în legislaţia fiscală impozitarea câştigurilor de capital speculativ".

Cu aceste argumente, conducerea Uniunii Generale a Industriaşilor din România - UGIR 1903 - a solicitat guvernului introducerea impozitării câştigului de capital speculativ, cu nivelul taxei unice de 16%, iar BNR i se cere să reducă în continuare dobânda de referinţă "până la nivelul inflaţiei".

Preşedintele UGIR 1903, Ioan Cezar Corâci, spune că există un deficit de comunicare între economia reală, pe de o parte, guvern şi BNR de cealaltă parte. Liderul industriaşilor a reamintit că la nivel european există serioase îngrijorări privind politicile monetare care afectează competitivitatea firmelor, însă autorităţile responsabile de la Bucureşti preferă să ignore aceste lucruri.

Contraargumentele Băncii Naţionale

În replică la afirmaţiile industriaşilor, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a arătat că aprecierea cursului de schimb este "necesară şi inevitabilă". În sprijinul acestei afirmaţii, Lazea a adus mai multe argumente, dintre care cităm: naîn România, am avut liberalizare deplină a contului de capital, în condiţiile în care alte ţări intraseră în Uniunea Europeană fără această liberalizare; nala 1 ianuarie 2007,

România a apărut pe radarul investitorilor străini pentru simplul motiv că a devenit membră a UE; nala nivelul întregului mapamond există o legislaţie în exces, sunt bani care se învârt de colo-colo în căutarea unor plasamente mai rentabile; nafondurile de investiţii caută randamente de cel puţin 10 la sută, acestea vin şi acţionează în cârduri; napieţele româneşti sunt extrem de subţiri, astfel că sumele de ordinul câtorva miliarde de euro au impact maimare aici decât în alte ţări.