Industria uşoară se transformă din exportator în importator

Confecţionerii sunt nevoiţi să aducă materie primă de peste graniţă, pentru că filaturile au dispărut de pe piaţa românească. Singurul domeniu din economia românească în care

Confecţionerii sunt nevoiţi să aducă materie primă de peste graniţă, pentru că filaturile au dispărut de pe piaţa românească.

Singurul domeniu din economia românească în care exporturile au depăşit până acum importurile - industria de textile şi încălţăminte - va ajunge curând să îngroaşe rândurile generatorilor de deficit comercial. Fără susţinerea locală a producţiei de materii prime (in, cânepă, bumbac, lână sau ţesături din aceste materiale), textiliştii şi confecţionerii sunt nevoiţi să se aprovizioneze cu stofe din import.

După o lungă perioadă în care industria uşoară deţinea aproape un sfert din totalul exporturilor româneşti, acest sector a ajuns la o pondere sub 20%, în timp ce importurile de materii prime pentru confecţii şi textile cresc vertiginos. Mai mult, în ultima perioadă, industria uşoară a rămas singura ramură în care exporturile au valori mai mari decât importurile, adică realizează excedent în balanţa comerţului exterior, însă acest excedent scade de la trimestru la trimestru, îndreptându-se, de fapt, către deficit.

Acest fenomen - trecerea de pe excedent pe deficit comercial - a mai avut loc şi în metalurgie, ca şi în industriile producătoare de mobilă sau materiale de construcţii şi se pare că, de-acum, a venit rândul industriei uşoare.

Ce s-a întâmplat? Industria primară, la pământ

Una dintre cele mai importante cauze care duc la inversarea rolurilor - din exportator în importator - constă în reducerea până la dispariţie a sectoarelor primare, care asigură de pe piaţa locală materiile prime necesare. În cazul industriei uşoare, este vorba despre producţia de lână, in, bumbac şi cânepă şi - în continuare - filaturile şi ţesătoriile unde, din aceste materii, se obţin stofele pe care urmează să le prelucreze confecţionerii.

Toate acestea au dispărut ca prin farmec din România ultimilor 15 ani, astfel că acum majoritatea materiilor prime pentru confecţii trebuie adusă din import. Situaţia acestei subramuri a fost evidenţiată ieri, în cadrul unui forum al textiliştilor, desfăşurat la Bucureşti, sub coordonarea Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare (FEPAIUS).

Prim-vicepreşedintele acestei organizaţii, Mihai Păsculescu, ne-a declarat că un sfert din fabricile româneşti cu profil de industrie uşoară au dispărut practic de pe piaţa românească, rămânând viabile doar firmele mici de confecţii şi tricotaje. Printre puţinele soluţii pe care textiliştii le întrevăd pentru supravieţuirea în viitorul apropiat se numără dezvoltarea de branduri proprii şi producţia de serie mică. "Firmele cu mare flexibilitate, care se adaptează imediat la cererea de pe piaţa textilelor şi sunt capabile să creeze mai multă valoare adăugată, au cele mai mari şanse", conchide liderul patronal.

Factori de stres pentru textilişti

Fluctuaţiile mari ale cursului valutar
Reducerea până la dispariţie a industriei primare
Criza de mână de lucru calificată
Scumpirea utilităţilor, în special gaze şi curent electric
Scăderea suprafeţelor pe care se cultivă plante tehnice (in, cânepă)
Scăderea producţiei locale de lână
Concurenţa externă