Industria alimentara - sub presiunea schimbarilor impuse de Uniunea Europeana

Siguranta alimentara - o prioritate

Dupa cazurile de boala a vacii nebune si cele de contaminare cu dioxina, cetatenii europeni si-au pierdut increderea in calitatea si siguranta alimentelor. Socul produs in statele Uniunii de astfel de "incidente" a condus la o noua strategie in ceea ce priveste protectia consumatorilor din UE, care presupune o monitorizare extrem de stricta a procesului de productie a alimentelor si ingredientelor alimentare, pe intreg lantul, pana la consumatorul final. Aceasta presupune o veritabila punere sub lupa nu numai a procesului de fabricatie, dar si a manipularii, transportului, a substantelor cu care vin in contact alimentele. In aceste conditii, una dintre cele mai importante provocari ale aderarii Romaniei consta in satisfacerea exigentelor in materie, mai ales ca, in prezent, acestea sunt departe de a fi intrunite. Daca in Romania nu au aparut cazuri ale vacii nebune sau intoxicari cu dioxina, consumatorii se confrunta frecvent cu o alta problema: toxiinfectiile alimentare. Aparitia acestora este cauzata, aproape fara exceptie, de conditiile precare din industria alimentara, de inconstienta unor comercianti, de transportul alimentelor in conditii insalubre. Acestea sunt datorate fie inmultirii bacteriilor de putrefactie prin expirarea alimentelor sau nerespectarea temperaturii de depozitare, fie nerespectarii conditiilor de igiena. In pregatirea integrarii, autoritatile competente fac eforturi de aliniere a legislatiei nationale la directivele Uniunii din legislatia alimentara. Aceste directive au in vedere fie toate produsele alimentare, asa-numitele directive cu caracter orizontal, fie se aplica numai anumitor produse alimentare (directive cu caracter vertical). Directivele cu caracter orizontal se refera la urmatoarele domenii: etichetare, aditivi alimentari, contaminanti, arome, solventi, materiale in contact cu alimentele, igiena, controlul oficial, procesarea, alimentele cu destinatie nutritionala speciala, alimentele tratate cu radiatii ionizante, alimentele si furajele tratate radioactiv. Cele cu caracter vertical vizeaza: gemurile, jeleurile, marmelada, mierea, zaharuri, laptele conservat partial sau integral dezhidratat, sucurile de fructe si anumite produse similare, lactoproteine, extracte de cafea, cacao si ciocolata, apa de baut, apa minerala. La aceasta ora, directivele sus-amintite ce stabilesc in amanunt conditiile in care pot fi produse si comercializate alimentele in spatiul Uniunii - si, speram, din 2007 si in Romania - au fost in totalitate transpuse in legislatia nationala. De la teorie la practica este, insa, cum se spune, cale lunga. Potrivit responsabililor din Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, procesul de implementare a standardelor europene in domeniu este in plina desfasurare. Din fericire, la reusita acestui proces benefic, nu doar pentru consumatori, ci si pentru perspectiva integrarii, contribuie si un alt factor in afara "constiintei" producatorilor si comerciantilor autohtoni. Practic, chiar daca alinierea la normele europene de calitate si suguranta alimentara presupune investitii serioase, agentii economici de pe intreg lantul, de la fabrica pana la farfuria consumatorului, trebuie sa se conformeze. Alternativa este inchiderea afacerii in cauza, intrucat, pe masura implementarii legislatiei in vigoare, produsele alimentare neconforme nu vor mai putea circula in spatiul UE, si, in consecinta, nici in Romania. Grupaj realizat cu sprijinul Departamentului Comunicare si Presa al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti