Independenţa Kosovo, discutată la Bucureşti

Bernard Kouchner, ministrul francez de externe, invită România să se implice în găsirea unei soluţii viabile pentru provincia sârbă Pe fondul negocierilor aprinse dintre Belgrad şi

Bernard Kouchner, ministrul francez de externe, invită România să se implice în găsirea unei soluţii viabile pentru provincia sârbă

Pe fondul negocierilor aprinse dintre Belgrad şi Priştina vizând viitorul provinciei Kosovo, Bernard Kouchner, ministrul francez de externe, a avertizat, ieri, la Bucureşti, că Europa trebuie să rămână unită în privinţa atitudinii adoptate în acest dosar. Şeful diplomaţiei de la Paris a cerut României să se implice în găsirea unei soluţii viabile pentru provincia sârbă.

Unitatea UE în privinţa dosarului Kosovo trebuie menţinută, pentru că o separare între cei care recunosc independenţa provinciei şi cei care nu o recunosc ar fi egală cu o înfrângere pentru politica externă şi de securitate comună, a afirmat Bernard Kouchner.

Diplomatul francez, care a fost primul administrator ONU al provinciei Kosovo, a subliniat că Romania, care cunoaşte bine problemele Balcanilor, trebuie să fie ascultată şi să contribuie la găsirea unei soluţii pentru stabilitatea regiunii.

"Aştept ca România să se implice cu experienţa sa", a insistat şeful diplomaţiei franceze. Kouchner a reamintit că Franţa a cerut timp suplimentar pentru dialog, după cele 14 luni de negocieri ale mediatorului ONU Martti Ahtisaari şi, totodată, şi-a exprimat speranţa că discuţiile se vor încheia printr-un acord între sârbi şi albanezi.

Divizarea provinciei, exclusă

"În numele căror valori, cu ce mijloace am putea să împiedicăm separarea celor care nu mai doresc să coabiteze? Să fim corecţi, să fim realişti!", a atras atenţia oficialul francez. În acelaşi timp, Bernard Kouchner a reafirmat că UE respinge categoric soluţia divizării Kosovo între sârbi şi albanezi, idee menţionată atât de Wolfgang Ischninger, reprezentantul UE în troika desemnată de Grupul de Contact, cât şi de ministrul olandez de externe.

"Vorbim despre un Kosovo cu frontierele pe care istoric şi actual NATO şi UE i le recunoaşte", a declarat şeful diplomaţiei franceze. El a adăugat că poziţia Uniunii în privinţa statutului Kosovo este una aparte faţă de cea a Rusiei sau cea a SUA.

Kouchner a apreciat că viitorul Serbiei este în Uniunea Europeană, dar această ţară nu se poate integra decât după ce va fi soluţionată în mod paşnic problema Kosovo. "Nu este posibil ca Serbia să intre în UE cu un conflict etnic nerezolvat", a explicat oficialul francez.

Belgradul caută sprijin la Bucureşti

La rândul sau, Vuk Jeremic, şeful diplomaţiei de la Belgrad, a amintit sprijinul acordat de România Serbiei atât la Bruxelles, unde a susţinut aderarea Belgradului la UE, cât şi în identificarea unei soluţii de compromis în dosarul Kosovo.

Jeremic a reafirmat poziţia ţării sale în privinţa Kosovo, insistând asupra necesităţii ca oficialii sârbi şi reprezentanţii albanezilor să identifice o soluţie acceptată de ambele părţi în privinţa viitorului statut al provinciei.

Serbia respinge categoric ideea divizării teritoriului naţional, dar oficialii de la Belgrad "sunt dispuşi să meargă foarte departe în privinţa acceptării dorinţei puternice şi legitime de autoguvernare a etnicilor albanezi, dar şi aceştia trebuie să respecte principiul suveranităţii Serbiei".

Oficialul sârb a menţionat că dosarul kosovar va fi discutat şi în cadrul unei discuţii programate la Londra, înainte de negocierile directe între Belgrad şi Pristina care vor avea loc la mijlocul acestei luni la New York.

Analistul Jonathan Eyal vede în dosarul Kosovo o cursă între SUA şi Rusia

Jonathan Eyal, analist în cadrul Institutului serviciilor regale unite pentru studii de apărare din Londra, susţine că un număr semnificativ de ţări membre ale Uniunii Europene se pronunţă împotriva recunoaşterii unei independenţe unilaterale a Kosovo.

Analistul a remarcat că, în chestiunea independenţei provinciei, diferenţele de opinie nu urmează linia de demarcaţie dintre Europa de Est şi cea de Vest, numind printre opozanţi Spania, România, Slovacia, dar şi pe unii oficiali britanici.

Potrivit analistului britanic, citat de BBC, independenţa Kosovo este o oportunitate pentru Washington de a da în mod clar de înţeles Rusiei că nu poate avea drept de veto în probleme de securitate în Europa. Eyal atrage atenţia că este cu totul neobişnuit ca, în toată această cursă dintre Rusia şi SUA, nimeni să nu se gândească la consecinţele internaţionale, care ar putea fi foarte grave.

"Din nefericire, chestiunea Kosovo a depăşit importanţa determinării statutului provinciei şi a devenit un subiect de divergenţă între SUA şi Rusia. Mi-e teamă că Departamentul de Stat american ar putea decide să recunoască independenţa unilateral declarată a Kosovo", a concluzionat Eyal.