Închisoare pentru cei care sparg pereţii de rezistenţă

Proprietarii care demolează zidurile de rezistenţă din apartamente pun în pericol soliditatea imobilului şi sunt pasibili de amenzi usturătoare, chiar şi de pedeapsa cu

Proprietarii care demolează zidurile de rezistenţă din apartamente pun în pericol soliditatea imobilului şi sunt pasibili de amenzi usturătoare, chiar şi de pedeapsa cu închisoarea

Cazurile celebre de la cutremurul din 4 martie 1977 atrag atenţia asupra a ceea ce se poate întâmpla dacă lucrările de amenajare sunt făcute fără aprobarea experţilor.

Specialiştii în construcţii avertizează că amenajările interioare neautorizate pot avea consecinţe grave atât pentru locatarul în cauză, cât şi pentru vecini.

În plus, inspectorii precizează că un perete de rezistenţă dărâmat poate însemna o amendă de până la un miliard de lei vechi, refacerea structurii afectate şi, în cazuri extreme, chiar caz penal.

Zeci de oameni şi-au pierdut viaţa în urma prăbuşirii a mai multor blocuri din Bucureşti, în timpul cutremurului din 1977. Unul din cele mai cunoscute cazuri este cel de pe strada Lizeanu din sectorul 2, unde o parte a unui imobil care avea la parter o agenţie Loto s-a prăbuşit.

"Eu ştiu că vorbea lumea că cei de la Loto au vrut să bage în vitrină o maşină şi au tăiat un stâlp care era de rezistenţă. La cutremur, totul a cedat şi ştiţi consecinţele", povesteşte Mihai Munteanu, care locuieşte pe strada Ştefan cel Mare în sectorul 2.

Cazul este confirmat şi de directorul Direcţiei Urbanism şi Gestionarea Teritoriului Sector 2, Bogdan Pârvanu. "Ceea ce s-a întâmplat la Lizeanu s-a întâmplat şi la Dunărea, la Universitate, şi la Casata, în apropiere de Piaţa Romană, unde au scos câte un stâlp ca să lărgească cofetăria. S-a mai întâmplat şi la blocul OD16 din Militari, făcut cu muncă patriotică, vă daţi seama că lucrările s-au făcut prost", a mai exemplificat Pârvanu.

"Nu te poţi juca cu hazardul în isteria asta imobiliară!"

Consecinţele lucrărilor fără autorizaţie pot varia de la un caz la altul. Profesorul Dan Lungu de la Facultatea de Construcţii Bucureşti a subliniat importanţa expertizei de specialitate, singura care poate da un verdict. "Nu există o regulă generală.

Poate fi un bloc sensibil în cadre, depinde de zid, nu există o reţetă generală, asta o poate stabili doar un expert. Dacă se face o lucrare cu risc sunt două soluţii: consolidezi sau dărâmi. Dacă e un cutremur, oamenii mor pur şi simplu, nu te poţi juca cu hazardul în isteria asta imobiliară", a precizat profesorul Lungu.

Specialiştii spun că lucrările făcute fără cap pot genera o suită de probleme, de la foarte simple la foarte grave, cum ar fi fisuri în pereţi, de suprafaţă sau de adâncime, afectarea stabilităţii şi rezistenţei clădirii, dar şi un disconfort general.

Dacă se ajunge la picamăr, zidul e 100% de rezistenţă

În funcţie de gravitate se decid şi sancţiunile. "De multe ori nici nu e nevoie de picamăr sau de baros. Când se ajunge aici e clar că peretele este 100% de rezistenţă. Trebuie chemat un inginer de rezistenţă care să vadă cât rău s-a produs, după care se face consolidarea care poate ajunge la câteva miliarde de lei, este mult peste ordinul milioanelor de lei", a mai spus Pârvanu.

Ca exemplu, el îşi aminteşte de o lucrare făcută la un bloc vechi din cartierul Floreasca, unde a fost desfiinţat un perete de cărămidă şi care ar fi putut să cedeze în orice clipă, aşa că a fost imediat consolidat.

Consecinţe penale

De asemenea, în cazul producerii unui cutremur, cei care au contribuit la destabilitatea clădirii pot fi uşor depistaţi. Potrivit directorului de urbanism al sectorului 2, inspectorii pot constata "ca la incendii" cauza. "Mai bine ca respectivul să fie printre victime. Lipsa autorizaţiei, potrivit Legii 50, se poate transforma şi în caz penal, fără ezitare, plus daune imense", a mai avertizat Pârvanu.

El subliniază totuşi faptul că nici primăria de sector şi nicio altă instituţie nu pot ghici unde se fac lucrări ilegale, din acest motiv acţionându-se doar la sesizări.