Închideţi închisoarea animalelor!

>> Lagărul pentru Animale Băneasa nu bucură, ci provoacă milă. Moartea jaguarului evadat marţi de la Zoo Băneasa ("evadat", acesta-i cuvântul, fiindcă discutăm aici de un adevărat lagăr

>> Lagărul pentru Animale Băneasa nu bucură, ci provoacă milă.

Moartea jaguarului evadat marţi de la Zoo Băneasa ("evadat", acesta-i cuvântul, fiindcă discutăm aici de un adevărat lagăr de concentrare pentru animale) depăşeşte graniţa unui simplu fapt divers. Este vorba de un examen de civilizaţie picat, fireşte, cu brio, ca atâtea altele.

Cu câteva luni în urmă, imediat după aderarea la Uniunea Europeană, România făcea obiectul criticilor presei internaţionale şi ale asociaţiilor de protecţie a animalelor din cauza condiţiilor precare din grădinile zoologice. Acestea se situau cu mult sub standardele europene şi, ca atare, trebuiau desfiinţate. Mulţi au strâmbat atunci din nas - cu alte cuvinte, uite cu ce-şi mai bate capul Europa asta.

Dar ce s-ar fi întâmplat acum dacă Bety (aşa o chema pe felină ) evada nu într-o zi de marţi dintr-o toamnă târzie, ci într-o zi de weekend dintr-o vară? Nu cumva erau toate şansele ca, în loc de un câine maidanez, să fie atacat un vizitator?

Nimic exagerat. Instituţia duce lipsă de proceduri şi de personal instruit -, ca atâtea altele din România. Nu respectă normele europene - din nou, ca atâtea altele! - dar continuă să trăiască de pe o zi pe alta, sub conducerea unei directoare interimare, numită în 2004 de primarul general al Bucureştiului, până la organizarea unui concurs. Un concurs care nu a avut loc până azi. Nu vă sună cunoscut?

Discutăm de proiecte măreţe, ne imaginăm ba reînvierea Micului Paris, ba ridicarea unei Barcelone a Balcanilor, ba cine ştie ce alte năzbâtii. Dar când vine vorba de proiecte concrete, de punerea cap la cap a ideilor, a finanţărilor şi a soluţiilor constructive, nu se leagă!

Cică o nouă grădină zoologică ar fi trebuit construită undeva la marginea zonei administrative a Bucureştiului, numai că primarul dintr-o localitate învecinată revendică terenul, care ar fi fost cândva izlaz comunal. Aşa că, până la rezolvarea situaţiei, Lagărul pentru Animale Băneasa funcţionează, iar directoarea numită provizoriu continuă să-şi încaseze leafa degeaba.

Între timp, continuăm să le arătăm copiilor animale ţinute prizoniere în cuşti, amăgindu-ne că astfel vom putea educa o generaţie cu mai mult respect pentru natură şi biodiversitate, care să respingă uciderea animalelor şi care să aibă grijă să strângă resturile după picnic.

Dragi părinţi, copiii voştri nu vor deveni cu nimic mai buni dacă îi veţi duce în mizeria numită Zoo Băneasa. Nu e decât o închisoare pentru animale, care, în loc să bucure, provoacă milă. Iar în jurul închisorii este doar o pădure poluată de gunoaie, fum de grătare şi manele.

Dacă asta ne pot oferi edilii Bucureştiului, înseamnă că acesta este şi nivelul lor. În rest, aşteptăm cu interes următorul animal executat pentru evadare.