Incertitudini chineze

Problema conţine, în sine, o muşcătoare ironie: va salva China comunistă capitalismul?

Vechiul proverb cu «peştele de la cap se împute» făcea, zilele trecute, în China, deliciul unui grup de bancheri şi oameni de afaceri, numai unul şi unul. Trivialitatea zicerii era oarecum surprinzătoare în incinta stilată a Forumului economic mondial de la Tianjin, «Davos-ul chinez». Cu atât mai mult cu cât venea din partea atotputernicului patron al Comisiei chineze de regularizare bancară, Liu Mingkang, care se amuza astfel pe seama marilor baroni de pe Wall Street, responsabili de actualul haos financiar şi de politici «ridicole». Merita să auzi cum crema-cremelor regimului comunist ironiza  «lecţiile primite de la profesorii» occidentali.

Problema conţine, în sine, o muşcătoare ironie: va salva China comunistă capitalismul? Văzută de la Beijing, criza financiară trezeşte sentimente ciudate, între o anume siguranţă şi o mare doză de incertitudine. Deoarece, odată trecut gustul dulce al răzbunării, se ştie că ţara nu va fi scutită de furtună. Locul strategic al Hong ­Kong-ului a fost deja «atacat», iar bursa de la Shanghai are probleme. În plus, expunerea financiară internaţională a Chinei se apropie de 2 000 de miliarde de dolari, dintre care mai bine de 3/4 în Statele Unite şi în Europa. 

La începutul crizei, China a trăit teama creditorului, pe care a liniştit-o în parte planul Paulson. Temerile se concentrează acum pe viitoarele spasme ce vor cuprinde economia. Anul 2009, când efectele încetinirii economice americane şi europene se vor simţi din plin, se anunţă delicat. Cu efecte evidente asupra exporturilor. Contrar ideilor preconcepute, cum că acestea nu ocupă decât un loc secundar în creşterea economică chineză, ele reprezintă, totuşi, o sursă indispensabilă pentru a crea, în fiecare an, milioane de locuri de muncă.

Pentru a para lovitura, Beijingul pune la cale un plan de relansare internă. Care, însă, ar fi opţiunile pe plan extern? Vor profita investitorii chinezi de deruta de pe Wall Street pentru a cumpăra active strategice la preţuri convenabile?

Oricum, Beijingul rămâne prudent. China se teme de actuala conjunctură, ale cărei efecte le-a resimţit deja CIC-ul (fondurile suverane chineze). Şi asigurătorul Ping An a pierdut aproape un miliard de euro la Fortis. În cercurile puterii, clanul conservator a îndreptat tirul asupra «pariului american» pus de preşedintele Hu Jintao. Deocamdată însă, China nu pare pregătită să joace rolul motorului pentru marile manevre destinate ieşirii din criză. Chiar dacă, în semn de solidaritate, a scăzut dobânzile în acelaşi ritm ca marile bănci centrale occidentale. Tonul general l-a dat premierul Wen Jiabao, declarând că menţinerea unei creşteri susţinute este cea mai bună contribuţie a Chinei la economia mondială.

«Le Figaro», 15 octombrie 2008