Incep represaliile pentru "rebeliunea" Poloniei

* Ajutoarele pentru dezvoltarea noilor membre ar putea fi taiate * Romania si Bulgaria ar putea suferi, si ele, de pe urma acestor economii

Represaliile "celor puternici" din Uniunea Europeana fata de indrazneala mai noilor veniti de a-si impune punctul de vedere n-au intarziat sa apara: luni, la doar doua zile dupa esuarea convorbirilor de la Bruxelles, sase dintre principalii contributori la bugetul comunitar - Franta, Germania, Austria, Suedia, Marea Britanie si Olanda - au cerut presedintelui Comisiei Europene inghetarea bugetului UE pentru perioada 2007-2013 la nivelul actual, care nu depaseste 1 la suta din Produsul Intern Brut al fiecarei tari membre. Negocierile pe tema bugetului UE incep in luna ianuarie a anului viitor si urmau sa ia in calcul fondurile necesare dezvoltarii regiunilor mai sarace din Uniune. Principalii beneficiari ar fi fost, in primul rand, statele din Estul Europei, in frunte cu Polonia, care ar fi primit din partea Uniunii mult mai mult decat ar fi contribuit la bugetul comun. Daca s-ar fi mentinut aceeasi formula care a contribuit la dezvoltarea spectaculoasa a Irlandei, Portugaliei, a Spaniei sau Greciei, Comisia ar fi avut nevoie de cel putin 25 de miliarde de euro in plus fata de cei 100 de miliarde anual, cat este, in momentul de fata, bugetul comunitar. Ceea ce ar fi insemnat ca statele membre ar fi trebuit sa fie de acord cu cresterea contributiei la bugetul comunitar in jur de 1,27 la suta. Cei sase resping, insa, o asemenea eventualitate si propun, chiar, redirectionarea unor fonduri de la dezvoltarea regionala catre alte domenii mai profitabile pentru cresterea economica a Uniunii, cum ar fi cercetarea. La prima vedere, cererea celor sase este o masura punitiva indreptata catre cei care blocheaza adoptarea Constitutiei Europene - Polonia si Spania - care, fara a avea forta financiara a "celor mari", pretind sa aiba putere de decizie comparabila cu a acestora. Insa diplomati europeni de la Bruxelles le-au dezvaluit corespondentilor de presa ca demersul dateaza de acum trei saptamani, cand inca nu parea foarte clar esecul Conferintei Interguvernamentale. Faptul ca a fost ales un asemenea moment pentru publicarea scrisorii reprezinta, fara indoiala, un avertisment la adresa noilor membri si a pretentiilor lor. Totusi, nu poate fi ignorat faptul ca, de mai multa vreme, state ca Germania si Franta vehiculeaza ideea restrangerilor bugetare. Generozitatea varstei de aur a Uniunii, cea care a dus la inflorirea economica a Greciei, Spaniei, Portugaliei sau Irlandei, pare sa fi trecut definitiv. Acum, cu proiectul "Europei cu doua viteze" in minte, membrii fondatori ai Uniunii par mult mai putin dispusi sa investeasca in "viteza a doua". Cele zece state care vor deveni, din mai anul viitor, membri cu drepturi depline ai UE vor simti direct efectele acestei schimbari de mentalitate. Romania si Bulgaria - care ar fi beneficiat, la randul lor, de pe urma unui buget mai substantial in 2007-2013, deci dupa aderarea lor la Uniune, vor fi, si ele afectate. Presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, a respins cererea Frantei, Germaniei, Marii Britanii, Olandei, Suediei si Austriei. "Nu sunt Mos Craciun si nu pot face miracole", a spus el, "nu pot indeplini asteptarile membrilor UE cu un asemenea buget". Insa nu Romano Prodi are ultimul cuvant asupra bugetului UE. Comisia va propune o suma, dupa care statele membre vor negocia, vor dezbate, vor incerca sa obtina un compromis si, in ultima instanta, vor aproba sau nu bugetul. Cum fiecare dintre membrii UE au drept de veto in aceasta privinta, situatia este extrem de complicata. Este de asteptat, insa, ca ultimul cuvant sa revina marilor contributori.