Incendiile ne devastează pădurile

Din neglijenţa oamenilor au ars aproape 100 hectare de păşune recent împădurită şi peste 60 hectare de pădure Neglijenţa oamenilor a distrus în ultimele zile peste 100 hectare de

Din neglijenţa oamenilor au ars aproape 100 hectare de păşune recent împădurită şi peste 60 hectare de pădure

Neglijenţa oamenilor a distrus în ultimele zile peste 100 hectare de vegetaţie uscată, mirişte şi păşune împădurită. Specialiştii spun că pe timp de caniculă nu trebuie aprins focul în apropierea pădurilor sau a miriştilor, pentru că temperaturile ridicate favorizează extinderea rapidă a focului.

Aproape trei hectare de păşune împădurită din judeţul Buzău au fost arse, în noaptea de duminică spre luni, din cauza unui cohiban, care a încercat să facă focul în apropierea stânii pe care o păzea.

Focul a fost stins abia luni dimineaţă de poliţiştii şi jandarmii din Buzău, care au mers pe jos prin pădure circa 10 kilometri, întrucât incendiul era într-o zonă înaltă, greu accesibilă pentru autocisternele pompierilor.

"Incendiul nu a fost în fond forestier, ci într-o păşune împădurită, unde existau mai multe răşinoase", a spus Adrian Angelescu, directorul Direcţiei Silvice Buzău. Focul s-a extins rapid din cauza caniculei, fiind favorizat de iarba uscată.

40 hectare de vegetaţie uscată au ars în Mehedinţi

Un alt incendiu puternic a distrus 40 hectare de vegetaţie uscată pe Dealul Balota, din judeţul Mehedinţi. "Flăcările se pare că s-au extins de la focarele nesupravegheate puse de oameni pentru igienizarea terenurilor agricole", a spus Marian Cenuşe.

Acesta a adăugat că vegetaţia a ars mai bine de opt ore din cauză că pompierii au ajuns cu greu cu autospecialele în zona în care flăcările izbucniseră.

"Am fost ajutaţi şi de sătenii din Prunişor, care au tras brazdă cu tractorul pentru a evita extinderea flăcărilor", a mai spus Marian Cenuşe. Pe alocuri, flăcările au depăşit doi metri înălţime, focul fiind favorizat de temperaturile extrem de ridicate.

Tot în noaptea de duminică spre luni, în judeţul Timiş, alte 50 hectare de mirişte au fost distruse de flăcările provocate de un localnic care a vrut să-şi cureţe terenul.

Incendiile de duminică noapte se adaugă celor din Harghita, Dolj, Olt şi Gorj, de la sfârşitul săptămânii trecute, când peste 60 hectare de pădure au pierit în flăcări.

Măsuri pentru prevenirea incendiilor

-Nu daţi foc resturilor menajere sau vegetale atunci când petreceţi mai mult timp în aer liber
-Nu aprindeţi focul pe timp de vânt în spaţii deschise: curţi, mirişti sau terenuri virane
-Nu folosiţi focul în scopuri turistice (grătare, focuri de tabără) în imediata apropiere a pădurilor
-Nu lăsaţi în aer liber borcanele şi sticlele goale pentru că, la interacţiunea cu soarele, acestea se pot aprinde şi pot provoca incendii
-Chiar dacă sunteţi nevoiţi să aprindeţi focul, depozitaţi cenuşa rezultată din ardere în gropi speciale, după ce aţi stins-o cu apă
- Nu fumaţi lângă mirişti şi păduri
- Nu aruncaţi resturile de la ţigări în aer liber

De ce nu trebuie arse miriştile

Chiar dacă agricultorii cred că cenuşa de la mirişti e benefică pentru sol, în realitate nu e deloc aşa. Pentru că substanţele din resturile vegetale sunt distruse, prin ardere nu rămâne decât cenuşa, deloc hrănitoare pentru viitoarea cultură. În cazul în care sunt prinşi că ard miriştea fără să aibă autorizaţie, agricultorii primesc amezi între 3.000 şi 6.000 de lei, iar firmele primesc sancţiuni între 6.000 şi 2.500 de lei.

Cum se sting incendiile în pădurile aflate la altitudini mari

Metodologia pusă la punct în statul California, care este adesea confruntat cu incendii de pădure pe versanţii muntelui unde locuiesc cei mai bogaţi oameni ai planetei, cuprinde patru fronturi de lucru.

Republicanul Arnold Schwarzenegger, actualul guvernator, a oferit recent consultanţă statului Montana în acest domeniu, iar infografia realizată de consilierii californieni a făcut înconjurul presei, fiind accesibilă pe internet.

În linia întâi se află cei care încearcă să stăvilească înaintarea focului folosind mături ude sau lopeţi, pentru a arunca pământ peste arbuştii care au luat deja foc, în scopul de a stinge focul la nivelul litierei. Copacii înalţi care ard sunt imediat tăiaţi de al doilea rând de lucrători, astfel încât trunchiurile în flăcări să cadă peste zona deja incendiată. În spatele lor vine rândul trei de lucrători, care sapă o brazdă lată de cel puţin un metru.

Apoi al patrulea rând, format tot din tăietori, care fac adevăratul baraj în calea focului. Din trunchiuri de copaci care nu au ars, care vor fi acoperiţi cu pământ folosind lopeţi sau nişte minibuldozere cu şenile, capabile să urce şi pe terenuri accidentate.

Pământul din zona înaltă neafectată se împinge peste arborii tăiaţi din rândul trei, astfel încât atunci când focul va ajunge la acest nivel să se oprească în faţa "zidului" de pământ realizat artificial. Conform experienţei californiene, numai lucrătorii din primele două rânduri trebuie să fie echipaţi cu echipament de protecţie împotriva focului şi cu măşti de oxigen.

Ei nu pot rămâne în linia-ntâi mai mult de două ore fiecare şi vor fi înlocuiţi numai cu lucrători odihniţi. Dacă se acţionează în forţă, cu echipe de pompieri militari formate din cel puţin 60 de oameni, se poate stinge un incendiu de pădure, pe un versant, în aproximativ cinci ore de la începutul intervenţiei.