Încălzirea globală va schimba faţa Europei şi a lumii

Continentul nostru va fi supus în acest secol unor "agresiuni" climatice fără precedent Dispariţia multor specii vegetale, scufundarea zonelor de coastă, canicule ucigătoare…

Continentul nostru va fi supus în acest secol unor "agresiuni" climatice fără precedent

Dispariţia multor specii vegetale, scufundarea zonelor de coastă, canicule ucigătoare… Sunt fenomenele cu care riscă să se confrunte Europa până la sfârşitul secolului, atrage atenţia GIEC - grupul interguvernamental de experţi în materie de încălzire globală.

Capitolul dedicat Europei în raportul de 1.572 de pagini asupra evoluţiei şi consecinţelor încălzirii globale, dat ieri publicităţii la Geneva, e cutremurător.

Zone de risc: vestul Franţei, Germaniei şi Elveţiei

Cele mai expuse valurilor de căldură ucigătoare (canicula din vara lui 2003 a făcut câteva mii de victime în Europa) sunt regiunile occidentale ale Franţei, Germaniei, Elveţiei şi tot sudul continentului. Decesele, scrie raportul, se vor înmulţi, nu numai din cauza căldurii, ci şi a bacteriilor care vor afecta calitatea apei sau sporirii poluării.

Faimoasele păşuni verzi ale Irlandei se vor reduce drastic

Mai bine de jumătate din speciile de plante europene riscă să dispară până în 2080 din cauza temperaturii tot mai ridicate. Cea mai ameninţată e flora din Alpi, precizează Andreas Fischlin, de la Institutul federal de tehnologie din Zurich, principalul autor al raportului.

Delfinii din Mediterană sunt şi ei condamnaţi la moarte din cauza încălzirii apei. Soarta lor va fi împărtăşită de focile din nordul continentului. Verile caniculare şi seceta prelungită ameninţă şi animalele de crescătorie, cum sunt porcii sau păsările din Marea Britanie. Iar faimoasele păşuni verzi ale Irlandei se vor reduce drastic.

Turismul va suferi schimbări drastice

În comparaţie cu nordul, sudul Europei va fi chiar mai puternic afectat de încălzire. Odată cu creşterea temperaturilor, turiştii îşi vor schimba destinaţiile de vacanţă. Staţiunile de la Mediterană vor fi populate doar primăvara şi toamna, din cauza verilor prea fierbinţi, iar destinaţiile se vor deplasa spre nord.

Deoarece iernile vor fi mai călduroase, va fi nevoie de mai puţină energie pentru furnizarea căldurii. În schimb, se va cheltui mai mult vara, temperaturile estivale antrenând o utilizare sporită a aparatelor de aer condiţionat.

Pe plan global se aşteaptă ca nivelul mărilor să crească de patru ori mai repede ca azi, susţine raportul care prevede un "spor" de 88 de centimetri până la sfârşitul secolului.

În Europa însă, creşterea ar putea fi cu 50% mai mare, avertizează GIEC. În consecinţă, circa 2,5 milioane de persoane, care trăiesc de-a lungul coastelor Mediteranei, dar şi în nordul şi vestul continentului, vor fi ameninţate cu inundaţii devastatoare sau chiar cu dispariţia zonelor în care locuiesc. Iar apele freatice vor fi distruse prin salinizare. În nord, iernile mai blânde şi umezeala vor favoriza îndesirea pădurilor şi agricultura. Avantajul ar putea fi însă anulat de creşterea pericolului de inundaţii, erodarea zonelor litorale şi topirea accelerată a gheţarilor.