Încălzirea globală încinge naţiunile la Bali

Specialiştii au spus că încălzirea globală poate fi ţinută în frâu dacă emisiile gazelor de seră vor fi înjumătăţite până în 2050. Un militant Greenpeace, deghizat în urs polar,

Specialiştii au spus că încălzirea globală poate fi ţinută în frâu dacă emisiile gazelor de seră vor fi înjumătăţite până în 2050.

Un militant Greenpeace, deghizat în urs polar, ţinea, ieri, strâns în braţe un termometru gigant, în faţa clădirii în care, timp de 12 zile, se va desfăşura cea mai importantă conferinţă internaţională pe probleme de mediu.

Peste 190 de naţiuni s-au întâlnit ieri la Bali, Indonezia, pentru a purta negocieri legate de semnarea unui nou tratat ce va urma Protocolului de la Kyoto, prin care 36 de ţări puternic industrializate sunt constrânse să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră până în 2012.

După un an în care au avut loc discuţii aprinse asupra modului în care pot fi preîntâmpinate modificările climaterice, peste 15.000 de delegaţi internaţionali se află, de ieri, la Bali, pentru a purta dezbateri asupra unui acord climatic care presupune, în principal, reducerea gazelor de seră.

Conferinţa asupra mediului de la Bali se desfăşoară sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, iar misiunea participanţilor este de a găsi, până în data de 14 decembrie, formula magică care va permite ca toate statele lumii, inclusiv China şi Statele Unite ale Americii, să-şi exprime acordul cu privire la reducerea gazelor cu efect de seră.

"Primul lucru pe care trebuie să-l facă statele bogate este să-şi facă ordine, mai întâi, în ograda proprie şi să fie primele care vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră", a declarat, pentru Agenţia Reuters, Rajendra Pachauri, preşedintele Grupului interguvernamental de experţi în climatologie, care a primit în acest an Premiul Nobel pentru Pace.

Indonezia, în pericol

Marea problemă de la Bali este că niciuna dintre ţările reprezentate la conferinţă nu doreşte să facă eforturi vizibile pentru a-şi reduce emisiile de gaze poluante. Şi totuşi, specialiştii repetă că timpul se scurge deja de mult în defavoarea statelor care au început să resimtă din plin efectele încălzirii globale. Secretarul ONU pe probleme de mediu, Yvo de Boer, a declarat, în prima zi a conferinţei de la Bali, că efectele negative ale încălzirii globale sunt deja vizibile şi numeroase.

El a reamintit pericolul care planează asupra Indoneziei, arhipelag care, din cauza creşterii apelor oceanului, ar putea să piardă 2.000 de insule. A adus apoi în discuţie seceta prelungită care face ravagii, din ce în ce mai des, pe tot globul, cât şi topirea calotei glaciare, dovedită deja de oamenii de ştiinţă.

Uniunea Europeană şi-a luat angajamentul să-şi reducă cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră până în anul 2020 în raport cu anul 1990 şi susţine că toate statele lumii trebuie să ia în serios ceea ce se întâmplă la Bali. "Avem nevoie de angajamente ferme la Bali", a declarat Arthur Runge-Metzger, şeful delegaţiei UE.

Partizanii Protocolului de la Kyoto au acum şi susţinerea Australiei, care s-a alăturat, şi ea, statelor care luptă pentru salvarea mediului, constituind, astfel, o surpriză pentru SUA, ultima ţară puternic industrializată care nu a fost constrânsă să-şi reducă emisiile cu gaze poluante. Totuşi, americanii s-au arătat dispuşi să ia în calcul noile reglementări ce vor fi adoptate în cele 12 zile de negocieri care se desfăşoară la Bali.

Ratificare istorică pentru Australia

Proaspătul premier al Australiei, Kevin Rudd, a anunţat că a ratificat protocolul de la Kyoto ieri, chiar în ziua depunerii jurământului de învestitură. "Este primul act oficial al noului guvern australian, care demonstrează angajamentul guvernului de a se ocupa de problema încălzirii globale", a declarat Rudd, citat de AFP.

Semnarea protocolului de la Kyoto a fost una dintre promisiunile electorale ale partidului laburist australian, care, în urma alegerilor din noiembrie, a reuşit să pună capăt celor 11 ani de dominaţie politică a conservatorilor.

Comunitatea oamenilor de ştiinţă australieni a salutat cu imensă satisfacţie momentul istoric al ratificării. Din acest moment, Statele Unite rămân ultima ţară dezvoltată
din lume care refuză încă să se alăture efortului global de combatere a încălzirii climatice.

Contradicţiile ecologice ale Germaniei

Germania, al şaselea mare emiţător de gaze cu efect de seră din lume, refuză sistematic impunerea unor limite de viteză pentru şoferi şi îşi înlocuieşte centralele nucleare cu centrale pe cărbune. Germania se bucură de o excelentă reputaţie în materie de luptă împotriva încălzirii globale şi de pionierate legislative în domeniul energiei regenerabile. Ecologiştii se plâng totuşi de refuzul guvernului de a impune limitări de viteză pe autostrăzi, decizie care ar duce la reducerea semnificativă a emisiilor de carbon. Totodată, Greenpeace atrage atenţia că Germania nu-şi va putea atinge până în 2020 obiectivul de reducere cu 40% a emisiilor de gaze dacă-şi va duce până la capăt proiectul de construcţie a 24 de centrale pe cărbune. Germania intenţionează să renunţe complet la energia nucleară, iar şase dintre centralele pe cărbune sunt deja în construcţie.

Guvernul indian rezistă presiunilor

Ţările puternic industrializate, precum Germania, Marea Britanie şi alte membre UE, intenţionează să ceară Chinei şi mai ales Indiei să-şi ia angajamentul de a reduce semnificativ emisiile de gaze, în condiţiile în care cele două ţări figurează astăzi în topul celor mai mari poluatori ai lumii. Guvernul de la New Delhi se va opune însă presiunilor, având ca argument încălcările repetate ale acordurilor deja existente din partea ţărilor dezvoltate.

"Care mai este credibilitatea unei asemenea solicitări din partea ţărilor bogate, din moment ce ele însele şi-au încălcat atât de evident propriile angajamente", declara ieri un înalt oficial indian.
Pentru a ajunge la un compromis, India a propus ca alternativă un angajament prin care să se asigure că emisiile sale pe cap de locuitor nu le vor depăşi pe cele din ţările dezvoltate.