Înălţarea Sfintei Cruci

Ziua Crucii. Este termenul popular pentru marea sărbătoare creştină a Înălţării Sfintei Cruci. Descoperită la Ierusalim de împărăteasa Elena, mama împăratului bizantin Constantin cel

Ziua Crucii. Este termenul popular pentru marea sărbătoare creştină a Înălţării Sfintei Cruci. Descoperită la Ierusalim de împărăteasa Elena, mama împăratului bizantin Constantin cel Mare, Crucea Mântuitorului a devenit simbolul sacru al legăturii noastre cu Iisus Hristos, taina mântuirii şi pecetea credinţei. Astăzi este mare zi de post. şi nu se mănâncă nimic ce are cruce: usturoi, nucă, perje. La biserică se fac praznice şi se dau de pomană ulcele noi, pline cu apă curată, miere sau mied, împodobite cu fir roşu la toartă şi acoperite cu un colăcel sau un covrig şi o lumânare. Acestea se împart în special la casele cu copii. Acolo unde nu sunt copii, se dau căni sau vase mai mari. Se spune că de Ziua Crucii se închide pământul. Până de Alexii (17 martie), gângăniile şi târâtoarele vor rămâne pe pământ. şerpii se adună pe un vârf de munte sau într-un aluniş. Aceia care au muşcat un om nu mai au voie să intre în pământ - sunt condamnaţi să se târască la lumină şi să moară. De Ziua Crucii nimănui nu îi e îngăduit să omoare şerpi. De aceea, se mai numeşte şi Ziua şarpelui. În popor se crede că în această zi începe toamna. şi culesul viilor. Iar ca datină, se ştie: nu se culeg strugurii de pe ultimul buştean al viei, aceştia fiind lăsaţi ca ofrandă lui Dumnezeu sau păsărilor cerului.

Tăieţei cu legume
Pentru 4 porţii
Ingrediente: 200 g mazăre congelată, 200 g porumb din conservă, 200 g morcovi, 5 linguri ulei, 1/4 l supă de legume (instant), 2 cepe, 500 g tăieţei de casă (fără ou), sare, piper.
Mod de preparare: Din coca de tăieţei se modelează peştişori care se lasă să se usuce. Se decongelează mazărea. Morcovul se curăţă, se spală şi se taie în rondele. Se încinge 1 lingură de ulei într-o tigaie adâncă, se adaugă mazărea, boabele de porumb (scurse din conservă) şi morcovul şi se călesc împreună. Se toarnă supa şi se fierb legumele până mai scade zeama; se strecoară legumele şi se lasă să se răcească. Ceapa curăţată şi tăiată mărunt se căleşte separat, în restul de ulei încins. Se adaugă tăieţeii, se întorc des şi se lasă să prindă uşor culoare. Se pun şi legumele şi se încălzesc puţin pe foc.

ştiaţi că?
La 300 de ani de la descoperirea sa, Sfânta Cruce a fost răpită de perşi, iar după 14 ani, Heraclie, împăratul Bizanţului, a readus-o la Ierusalim, în anul 628, şi a depus-o în Biserica Sfântului Mormânt. Ulterior, Crucea a fost împărţită în mai multe fragmente, care au ajuns în toate colţurile lumii, pentru binecuvântarea credincioşilor de pretutindeni. În prezent, fragmente din Lemnul Sfintei Cruci se află la Ierusalim, Roma, Constantinopol, Veria şi Muntele Athos.
Dacă doriţi să ne împărtăşiţi gândurile dvs sau o reţetă din repertoriul dvs culinar, scrieţi-ne pe adresa redacţiei: Adevărul, rubrica "Reţeta zilei", Piaţa Presei Libere nr.1, Bucureşti, sect. 1. Cele mai bune reţete vor fi premiate.