Imigratia economica, reglementata unilateral de statele europene

Decizia recenta a Spaniei de a-si integra cu forme legale pe piata muncii sutele de mii de muncitori la negru a starnit numeroase proteste din partea altor state europene cu o politica a imigratiei

Decizia recenta a Spaniei de a-si integra cu forme legale pe piata muncii sutele de mii de muncitori la negru a starnit numeroase proteste din partea altor state europene cu o politica a imigratiei mai putin permisiva, remarca publicatia franceza Le Figaro. Ministrul de Interne german, Otto Schilly, a reactionat rapid, admonestandu-si omologul spaniol ca ar fi trebuit "sa consulte tarile vecine cu Spania" inainte de a pune in aplicare o astfel de politica. Iritarea Berlinului demonstreaza ca statele membre ale UE nu se pot pune de acord asupra acestui subiect atat de sensibil. Lipsa de coordonare se remarca si in cazul ultimului proiect al guvernului britanic, de selectie mai drastica a imigrantilor, ce nu a fost in nici un fel adaptat nivelului european. Insa este adevarat in egala masura, precum sublinia si secretarul de stat spaniol pentru imigratie, Consuelo Rumi, ca nu exista de fapt "un cadru comun in interiorul Uniunii Europene pentru a informa si a dezbate asupra acestor chestiuni". Cele 25 de state membre au reusit sa se inteleaga numai in ceea ce priveste construirea unor cartiere speciale pentru imigrantii clandestini, insa ii refuza Bruxelles-ului orice prerogativa legata de imigratia legala sau economica, din teama de a nu-si destabiliza propria piata a muncii. La reuniunile de la Bruxelles, vechile membre UE, macinate de somajul endemic, isi exercita dreptul de veto de fiecare data cand vine vorba despre regularizarea imigratiei economice. Spre exemplu, temerile Germaniei, care se confrunta in prezent cu un nivel record al somajului, se refera la un aspect extrem de concret: intr-un spatiu fara granite interne, orice imigrant regularizat in Spania se poate instala in spatiul german si solicita un loc de munca statului care are deja 5 milioane de oameni fara loc de munca. Masura guvernului spaniol provoaca insa si indignarea statelor din Europa Centrala, recent intrate in UE, carora vechile membre ale Uniunii le impusesera ani la rand restrictii privitoare la libera circulatie a muncitorilor. Prin urmare, state ca Spania, Italia sau Marea Britanie, satule de aceste dezbateri fara sfarsit, au ales metoda masurilor unilaterale pentru a lupta impotriva muncii la negru sau pentru acoperirea deficitului de forta de munca in anumite sectoare. Incercand sa contracareze deciziile extreme ale statelor membre, printr-un studiu publicat in luna ianuarie, Comisia Europeana avertizeaza ca declinul populatiei active din Europa, asociat cu restrictiile impuse imigrantilor vor cauza intre 2010 si 2030 o scadere dramatica, de ordinul zecilor de milioane, a numarului de muncitori. Iar atunci va fi nevoie de infuzii masive de imigranti, aproape imposibil de controlat, pentru a acoperi nevoile pietei de munca europene. Comisia Europeana va continua, cu toate acestea, sa pledeze pentru o imigratie economica controlata, insa, din pacate, nu detine nici o modalitate de a constrange guvernele statelor membre sa actioneze in consecinta.