Iisus, Allah şi Buddha şi-au dat întâlnire la Oradea

Alături de români şi maghiari, în Oradea  mai trăiesc romi, slovaci, germani, evrei, ceangăi, italieni, greci, chinezi, arabi, indieni, ucraineni, ruşi-lipoveni, sârbi, tătari, turci, croaţi, americani şi canadieni.

Şi din punct de vedere confesional diversitatea este mare în Oradea. Există cel puţin 19 confesiuni religioase, majoritatea creştine. Astfel, în oraşul de pe Criş trăiesc ortodocşi, greco-catolici, romano-catolici, reformaţi, baptişti, penticostali, creştini după evanghelie, Oastea Domnului, adventişti, lutherani, evanghelici, unitarieni, carismatici, independenţă, evrei, evrei mesianici, budişti, hinduşi, musulmani, martori ai lui Iehova şi mormoni. Conform recesamântului din 2002, cei mai numeroşi sunt creştinii ortodocşi 59%, urmaţi de reformaţi 18%, romano-catolici 9%, greco-catolici 2%, baptişti 4%, iar penticostali 6%. Celelalte confesiuni reprezintă  sub 2%.

Lăcaşuri de închinare şi organizaţii

Cultele religioase prezente în Oradea au lăcaşuri de cult, edituri, librării şi organizaţii neguvernamentale, instituţii de presă. Raportat la numărul de credincioşi declaraţi, cele mai puţine lăcaşuri le are Biserica Ortodoxă, doar 16 biserici. Ca forme de învăţământ, aceasta se rezumă la orele de religie din învăţământul de masă şi o facultate de teologie. Nu are instituţii de presă.
Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică are două biserici şi o mănăstire şi acoperă toate formele de învăţământ, de la cel preşcolar la cel universitar. Romano-catolicii acoperă toate gradele de învăţământ, iar împreună cu greco-catolicii deţin postul Radio Maria. Neoprotestanţii sunt foarte bine organizaţi în Oradea. Baptiştii se închină în zece biserici, iar penticostalii în nouă şi acoperă toate formele de învăţământ. Împreună au 15 edituri, Radio Vocea Evangheliei, precum şi organizaţii neguvernamentale, în special de asistenţă socială şi cultură. Comunitatea evreilor, ferment al oraşului de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la cel de-al doilea Război Mondial, are trei sinagogi, dar din cauza numărului redus de membri folosesc una singură. Evreii au şi un centru cultural. Adventiştii se închină în două lăcaşuri de cult, martorii lui Iehova la fel. Mormonii au două centre de studii şi încep să aibă priză la public. Centrul de Meditaţie Budistă din Oradea este unul dintre cele mai mari din ţară fiind frecventat de români şi maghiari, asiaticii alegând alte locuri de închinare. Musulmanii din Oradea se închină într-o sală închiriată la Casa Sindicatelor.

Curiozitate pentru experienţe religioase noi

Lectorul universitar dr. Mircea Brie, de la Universitatea Oradea, îşi explică diversitatea religioasă a Oradiei atât prin diversitatea etnică ce caracterizează oraşul de câteva secole, cât şi prin curiozitatea orădenilor faţă de noi experienţe spirituale. Din studiile realizate de universitate rezultă că în acest moment nicio confesiune religioasă nu mai are peste 50% din populaţie, dar datele concrete se vor cunoaşte abia la recensământul din 2010. „Bisericile tradiţionale se identifică şi prin apartenenţa etnică, iar acest lucru ţine alte etnii la distanţă. În schimb, cultele noi, neoprotestante, martorii lui Iehova sau mormonii de exemplu au trecut de bariera etnică, reuşind să comunice altfel”, spune Mircea Brie. Acesta consideră că explozia cultelor neoprotestante în Oradea se datorează capacităţii de întrajutorare dovedită, iar creşterea numărului de martori ai lui Iehova şi mormoni datorită sistemului organizaţional foarte bine pus la punct.
Religiile orientale sunt o curiozitate pentru orădeni, dar Brie nu e convins că orădenii vor crede cu adevărat în teologia acestora, ci mai degrabă vor experimenta ritualuri noi.
Ecumenismul este real în rândul orădenilor şi bihorenilor simpli care acceptă, de exemplu, căsătoriile mixte, etnic sau religos, dar la nivel de lideri, ecumenismul este mai degrabă clamat decât trăit, mai crede Mircea Brie.

Atraşi de hinduism şi budism

Lectorul universitar dr. Dan Botica, de la Universitatea Emanuel, aflată sub patronajul baptiştilor, consideră că dintre religiile orientale orădenii sunt atraşi de hinduism şi budism. „Islamul nu este atractiv penru români fiind prea rigid. Mult mai atractive sunt hinduismul şi budismul care implică o abordare mai intelectuală, nu etico-morală. Cauza principală este criza spirituală prin care trec la un moment dat aceştia şi pentru care caută o soluţie”, spune Dan Botica.
Preotul Vasile Sabău, de la Biserica Ortodoxă Sf. Mucenic Gheorghe, spune că invazia de religii este normală, ţinând cont de libertatea de exprimare câştigată. „Aderă la alte credinţe religioase cei care nu au suficiente cunoştinţe despre creştinism şi care sunt izolaţi de biserică. Unii o fac din considerente materiale”, crede preotul. „Datoria noastră este să-i luminăm pe credincioşi fără a lovi în alte culte”, spune părintele Sabău.