Iertare fara mila

De 13 ani de zile, toate guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria si-au spart capul incercand sa treaca de poarta marilor datornici. Au fost inventate si copiate tot felul de scheme si

De 13 ani de zile, toate guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria si-au spart capul incercand sa treaca de poarta marilor datornici. Au fost inventate si copiate tot felul de scheme si strategii, dar nici una nu a reusit sa-i disciplineze pe rau-platnici. Dupa esecul izolarii financiare a societatilor cu pierderi, a urmat transformarea datoriilor in actiuni, iar mai apoi un sir lung de ordine si ordonante, prin care s-a incercat o paleta intreaga de atitudini: de la "mersul cu binisorul", adica bonusuri pentru cei corecti, la sanctiuni si penalitati pentru cei indisciplinati. Toate s-au dovedit a fi doar niste jalnice variatiuni pe aceeasi tema. Nici o masura nu a reusit sa-i aduca la "poarta Fiscului" pe cei care produceau fara sa plateasca. Nici o lege nu a putut sa biruie sistemul care-i hranea. Si nici nu avea cum, atata timp cat haosul politicilor guvernamentale a ros la radacina respectul pentru Lege si pentru banul castigat prin munca. Mecanismul psihologic intretinut de Putere ascundea nu atat o slabiciune a sa sau a celor care nu platesc, cat convingerea datornicilor ca-si pot permite sa nu plateasca, pentru ca nimeni nu le va face nimic. Cunosteau si profitau (contra cost) de disponibilitatea guvernului de a emite scutiri si reesalonari pe banda rulanta. Asa a crescut muntele de gunoi al arieratelor pana cand a ajuns sa sufoce sistemul energetic, intinzand la maximum coarda subtire a economiei. Chiar daca oficialitatile iau pozitia strutului cand sunt intrebate la ce nivel au ajuns astazi arieratele, cifrele neoficiale vorbesc despre o suma ce depaseste 35.000 de miliarde de lei. Din greseala in greseala, guvernul Adrian Nastase a ajuns acum la fundul sacului. Cu rasuflarea organismelor financiare in ceafa, Cabinetul Adrian Nastase se pregateste sa joace o ultima carte: amnistia fiscala. Introdusa pe sest in ordonanta de rectificare bugetara, masura iertaciunii fiscale este inca in faza embrionara. Nu se stie decat ca anumitor societati de stat le vor fi sterse datoriile catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si fondul de somaj. Plecand de la faptul ca o mare parte din sumele datorate de societatile de stat nu au nici o sansa sa fie recuperate vreodata, putem spune ca acest demers este unul realist. Problema este ca principiul iertarii nu poate fi aplicat oricum si oricui. Aici este cheia succesului, sau a esecului. Amnistia fiscala este asemeni unui cutit cu doua taisuri: unul economic si altul moral. Din punct de vedere economic, stergerea datoriilor nu se poate face fara o analiza exacta a beneficiarilor. Mai exact, trebuie separati cei care nu au platit pentru ca nu au vrut (si acestia ar trebui, teoretic, sa dea cu subsemnatul) de cei care nu au platit pentru ca nu au putut. Caci una este sa stergi datoriile unor distribuitori din sistemul energetic - eliberand putin canalele financiare si curatindu-i inainte de privatizare - si alta sa dai cu buretele peste miliardele datorate de societati precum Aro Campulung sau Roman Brasov. In cazul acestora, iertarea este inutila, pentru ca, si spalate de pacate, ele nu vor fi in stare sa supravietuiasca pentru simplul motiv ca nu au piata. Aici intervine aspectul moral. Iertarea celor nu doar slabi, ci si incapabili sa supravietuiasca, poate provoca reactia psihologica a celorlalti, aflati intr-o situatie similara, care nu-si vor mai plati darile catre stat, invocand "dreptul la iertare". Altfel spus, guvernul trebuie sa faca in asa fel incat iertarea sa nu fie confundata cu pomana. Ca sa-si atinga scopul, ea trebuie sa fie rationala, si nu emotionala, chiar daca suntem la un pas de anul electoral. Altfel, nu se mai cheama iertare, ci jaf electoral in buzunarul contribuabilului. Pentru ca amnistia fiscala sa nu produca efecte secundare nedorite, mai este nevoie de o conditie: trebuie sa fie irepetabila. "Va iert acum, dar daca incepand de astazi mai aveti o singura datorie la buget, v-am lichidat!". Cam asa ar trebui sa sune avertismenul guvernului la adresa celor care vor beneficia de stergerea datoriilor. In lipsa unui mesaj "fara mila", alaturat iertarii, hazardul moral creat printr-o astfel de masura va otravi intreaga economie. Si nu este greu de imaginat ce s-ar putea intampla: cei care au platit se vor simti inselati si vor cauta subterfugii, iar cei care nu au platit pana acum nu vor mai avea nici un motiv sa o faca. Cabinetul Adrian Nastase ar trebui sa stie ca, daca esueaza in chestiunea amnistiei fiscale, electoratul nu-l va ierta.