Ideile care ne schimba viata

Daca, in urma cu vreo 15 ani, cineva mi-ar fi spus ca in 2003 voi vorbi la telefonul mobil si, daca voi vrea, voi putea asculta stirile sau chiar viziona filme la un astfel de aparat, m-as fi uitat

Daca, in urma cu vreo 15 ani, cineva mi-ar fi spus ca in 2003 voi vorbi la telefonul mobil si, daca voi vrea, voi putea asculta stirile sau chiar viziona filme la un astfel de aparat, m-as fi uitat chioras la el si i-as fi recomandat sa o lase mai usor cu literatura SF. Acum, tastez aceste randuri, intr-un program de editare usor depasit, voi apasa tasta F10, apoi F9, un X si un F5, si textul se va "deplasa" cu viteza luminii de la etajul III la cel de-al doilea al redactiei, la procesare. Va merge, daca-mi dau bine seama, pe cablul retelei care face legatura intre hardul calculatorului meu de birou la serverul de jos. Softistii de-acolo il vor transforma dintr-un text "chior" intr-un articol fatuit pe mai multe coloane si il vor trimite direct in paginile ziarului. Pe de alta parte, daca as dori, as avea posibilitatea sa-l transmit, prin e-mail, simultan, in zeci de orase de pe toate continentele. Gratie lui Bill Gates si altora ca el, marturisesc astazi spasit, si cred ca o data cu mine o pot face multi altii, ca descoperirile din ultimii 10 ani ne-au depasit inchipuirea. La originea acestor schimbari pe cat de spectaculoase, pe atat de rapide, stau inventatorii si inventiile lor. Lumea, societatea, economia, oamenii sunt profund influentati astazi de lucrurile scornite de mintea unor semeni iscoditori. Multi dintre acesti fauritori de lume noua sunt conationali de-ai nostri. Romanii, fie cercetatori din institutele de profil, din centre ale universitatilor, fie inventatori pe cont propriu, sunt daruiti cu harul inovatiei. Dovada stau premiile obtinute la toate saloanele de inventica, unde romanii s-au clasat pe primele locuri in clasamentele oficiale, surclasand tari cu traditie in domeniu, cum ar fi Rusia, Franta sau Germania. Inventivitatea romanilor acopera o multime de domenii, de la biologie, medicina, constructii, agricultura pana la optoelectronica. Faptul dovedeste inca o data potentialul uman deosebit din tara noastra, dar si un lucru trist, insuficienta valorificare a acestuia. Multe, prea multe dintre inventiile inregistrate in Romania raman in sertare, fara a fi aplicate vreodata, desi acestea ar aduce bani nu numai beneficiarilor, ci si economiei nationale in ansamblul ei. In drumul catre societatea informationala de care se vorbeste tot mai insistent in strategiile nationale, cel mai de seama capital al Romaniei, cel uman, tinde sa fie ignorat. Cu toate ca dupa revolutie societatile comerciale ar fi putut beneficia din plin de aceste inventii, inclusiv prin finantarea lor in vederea aplicarii in practica, cele mai multe brevete inregistrate la OSIM vin de la persoane particulare, institutele de profil fiind practic depopulate si in multe cazuri ineficiente. Pe de alta parte, patronii de astazi ar trebui sa fie constienti ca prin primirea in randurile angajatilor lor a inventatorilor, prin stimularea acestora firma economiseste bani, materie cenusie si timpul necesar solutionarii unor probleme vitale. Atat timp cat ni se intampla asa, nu ar trebui sa ne miram daca, pentru a aplica in Romania cine stie ce idee revolutionara nu va trebui sa cumparam licenta inventiei romanesti de la companii straine pe bani grei. Chiar daca problema finantarii inventiilor romanesti ramane deocamdata nerezolvata, romanii sunt intr-adevar dornici sa beneficieze de ultimele inventii aparute in lumea larga. O dovada de necontestat in acest sens ar putea fi ritmul extraordinar de crestere a pietei telefoniei mobile, dar si al utilizarii computerului si Internetului. Tinerii indeosebi sunt mai mult decat dornici sa profite de cele mai recente noutati tehnologice si din randurile lor se ridica specialistii de maine si, de ce nu, inventatorii de azi. Acestia din urma trebuie insa, din nou, sprijiniti de statul ai carui cetateni sunt. Investitia in invatamant si cercetare, atragerea prin cointeresare si crearea de conditii de munca a specialistii lor autohtoni, printre care se gasesc multi inventatori, se vor dovedi, cu siguranta, mult mai rentabila decat, de exemplu subventionarea fabricilor cu pierderi. De asemenea, un procent sporit din taxele si impozitele platite de contribuabili ar stavili probabil din fenomenul de exod al " creierelor", prin care tarile mici transfera, in mod paradoxal, o parte din capitalul lor stiintific si tehnic tarilor dezvoltate industrial, in loc ca acest fenomen sa se produca invers. Dar despre inventii si inventatori, brevete si marci, mai multe in paginile suplimentului de fata. F10, F9, X, F5. Enter.