Icoanele, exclusiv material didactic

din Buzău, care apără libertatea de conştiinţă.În baza acestei recomandări, Ministerul Educaţiei trebuie să elaboreze o normă internă pentru retragerea icoanelor din şcoli. "România este

din Buzău, care apără libertatea de conştiinţă.
În baza acestei recomandări, Ministerul Educaţiei trebuie să elaboreze o normă internă pentru retragerea icoanelor din şcoli. "România este un stat laic şi trebuie să-şi manifeste neutralitatea faţă de cult", a declarat Csaba Ferenc Asztalos, preşedintele CNCD. El a mai adăugat că MEC a informat consiliul că nu îşi asumă responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în sălile de curs, spunând că este decizia comunităţii. CNCD susţine că MEC are totuşi obligaţia de a reglementa această problemă. "Prezenţa icoanelor pe pereţii sălilor de curs exercită o presiune asemănătoare tablourilor cu Nicolae Ceauşescu, prezente peste tot înainte de "89, şi care impuneau o anumită atitudine", ne-a declarat Emil Moise. "Copilul meu este ortodox, a mai adăugat Moise, dar dacă se va hotărî vreodată să schimbe confesiunea, va fi discriminat, iar eu lupt pentru egalitatea în şanse a copiilor, indiferent de confesiune".
O altă petiţie, mai concretă, a lui Emil Moise, de a retrage icoanele dintr-o şcoală din Buzău, a fost respinsă de CNCD, cu explicaţia că o instanţă judecătorească deja se pronunţase împotrivă. Victoria lui Moise nu va fi doar una parţială, căci petiţia respinsă este acoperită totuşi prin recomandarea CNCD către MEC.
Pe masa de lucru a CNCD se mai află o petiţie care solicită interzicerea slujbelor de la fiecare deschidere de an şcolar, pe motiv că discriminează, asemenea icoanelor, şcolarii atei sau de altă confesiune. Moise declară că MEC este în pericol să-şi piardă autoritatea în şcoli dacă nu respectă recomandarea, dar preşedintele CNCD, Csaba Ferenc Asztalos, l-a mai temperat, precizând că singurul lucru pe care legea îl permite este ca orice părinte să atace în instanţă ministerul şi să apeleze chiar la CEDO, cu mari şanse de câştig.

Salvaţi icoanele copiilor
Asociaţia Civic Media se declară împotriva acestei iniţiative şi a adresat o scrisoare deschisă către CNCD, intitulată "Salvaţi icoanele copiilor", în care califică recomandarea către CNCD tocmai ca un act de discriminare a copiilor din familiile ortodoxe sau catolice.

Reprezentanţii cultelor cer respectarea Constituţiei
Am cerut părerea reprezentanţilor principalelor culte din România. Unele sunt atinse direct de această problemă, altele, dimpotrivă, neavând simboluri religioase expuse în spaţiu public: "Dacă este un abuz, abuzul are victime. şi atunci, ne întrebăm, cine are plângeri din partea victimelor în privinţa acestui pretins abuz? Asta este esenţa problemei. Religia în şcoală este asociată cu prezenţa simbolurilor religioase. Niciun elev nu este obligat să facă religie la altă confesiune decât a lui. Dacă nu vrea deloc religie, are libertatea să refuze."
IPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului

"Recomandarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării aduce atingere articolelor 29 şi 30 din Constituţie. Este în contradicţie cu legislaţia europeană în domeniu. Pentru că în Europa această problemă a libertăţii religioase este lăsată spre rezolvare comunităţii. În art. 26 din Convenţia pentru Drepturile Omului a ONU se vorbeşte de dreptul prioritar al părinţilor de a alege felul educaţiei pentru copiii lor. Icoanele sunt prezente în şcoli în urma iniţiativei părinţilor care au copii în şcoala respectivă."
Pr. Adrian Stoica - purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române

"Tocmai această hotărâre care a fost adoptată astăzi este o discriminare în sine pentru că lezează simţământul religios şi apartenenţa religioasă a majorităţii românilor, fie ei catolici, ortodocşi sau greco-catolici."
Pr. Francisc Doboş - purtător de cuvânt al Bisericii Catolice din România

"Pe noi, în principiu, nu ne deranjează anumite simboluri religioase şi respectăm convingerile fiecăruia. Considerăm că statul are dreptul ca în instituţiile sale să stabilească regulile pe care le consideră cele mai bune în privinţa aceasta. Chiar dacă noi nu avem nici cruce, nici icoane."
Emilian Niculescu - secretar al Bisericii Adventiste de Ziua a şaptea din România

"Porunca islamică asta este: să trăiţi în frăţietate. De aceea respectăm felul în care se închină fiecare dintre cei de altă religie şi respectăm simbolurile acestora. Nu ne deranjează."
Osman Aziz - Hogea al Comunităţii Islamice din Bucureşti

Pro - icoane
"Atâta vreme cât în România este promovat respectul faţă de simbolurile altor religii, apreciem ca discriminatorie faţă de cei 18.806.428 de creştin-ortodocşi ca şi faţă de cei peste 2.000.000 de creştini de alte confesiuni o eventuală decizie de eliminare a simbolurilor creştine din şcolile publice"
Printre semnatari se numără: Academician Constantin Bălăceanu Stolnici, Mariana Nicolesco, soprană, artist UNESCO pentru Pace, Dora Mezdrea, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Mircea Ochinciuc, arhitect, Dr. Radu Varia, istoric de artă, prof. d1r. Mihai Voiculescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului, Liviu Cănănău, University of Waterloo, Ontario, Canada, Dan Tănasa, secretar executiv, Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, prof. dr. Mihai Miron, publicist, Gabriel Giurgiu, jurnalist, Vartan Arachelin, scriitor, publicist, Asociaţia 15 Noiembrie 1987 - Braşov, Asociaţia pentru Protecţia Familiei şi Copilului.

Contra-icoanelor
"Acceptând simbolurile religioase, în cazul nostru aparţinând religiei creştin-ortodoxe, unităţile publice îşi asumă transmiterea inclusiv a valorilor de inferiorizare a femeilor practicate de religia respectivă"
Petiţia privind retragerea simbolurilor religioase din unităţile publice de învăţământ. Printre semnatari se numără: Doina Jela - Asociaţia Jurnaliştilor Independenţi din România, Gabriel Andreescu - Centrul de Studii Internaţionale, Ioana Avădani - Centrul pentru Jurnalism Independent, Ion Bogdan Lefter, Mihaela Miroiu, Mircea Toma - Agenţia de Monitorizare a Presei, Renate Weber, Remus Cernea - Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă, Romaniţa Iordache - ACCEPT, Ruxandra Costescu - membră Indymedia Romania; Roxana Teşiu - Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Smaranda Enache - Liga Pro Europa, Dorina Năstase - Centrul Român de Studii Globale.

Hărdău pasează decizia la parlament
"Personal nu am nimic cu prezenţa icoanelor în şcoli, dar în anumite instituţii de învăţământ cred că s-a exagerat cu expoziţii permanente de icoane. Nu cred într-o măsură generală pentru că, de exemplu, Bihorul e diferit de Botoşani în ceea ce priveşte apartenenţa populaţiei la o religie", a declarat, pentru Adevărul, ministrul Mihail Hărdău. Acesta a precizat că decizia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării privind simbolurile religioase nu a fost încă emisă. "După emiterea acesteia, având în vedere importanţa şi caracterul special al deciziilor ce trebuie luate, cred că e oportună prezentarea documentului spre dezbaterea comisiilor de învăţământ din Parlamentul României. Nu-mi pot aroga eu dreptul de a lua o decizie de unul singur, întrucât e o problemă destul de complexă", a mai spus Hărdău. (Eugen Chelemen)