Legea zilierilor închide ochii la muncile ţărăneşti

Noua reglementare se referă doar la firmele care angajează lucrători cu ziua, nu şi la persoane fizice. Autorităţile consideră că ţăranii „se ajută între ei“ atunci când îşi lucrează pământul împreună cu vecinii sau cu rudele.

Legea zilierilor, care se aplică de la începutul acestei luni, e primul cadru legal pentru cei care-şi câştigă traiul din munca necalificată pe care o prestează sporadic pentru diverşi beneficiari. Legea fixează la o zi durata minimă a activităţilor ocazionale. Chiar dacă o persoană munceşte două ore, va fi plătită pentru opt ore de muncă. Suma poate oscila între minimum doi lei şi maximum zece lei brut, pe oră. Programul de muncă nu poate fi mai mare de 12 ore pe zi, în cazul adulţilor, şi de şase ore pentru minori.

Potrivit legii, angajatorul este obligat să deţină un registru în care zilierii semnează atunci când vin la muncă, dar şi când primesc banii. Pentru aceste activităţi, angajatorul este cel care plăteşte impozitul: 16% din veniturile zilierului, în luna următoare derulării activităţii. De asemenea, tot firma trebuie să depună semestrial, la inspectoratele teritoriale de muncă, situaţia cu numărul de zilieri pe care i-a folosit. Un beneficiar nu poate folosi un zilier o perioadă mai mare de 90 de zile cumulate, într-un an calendaristic. Legea precizează şi domeniile în care se poate folosi activitatea ocazională: agricultură, zootehnie, activităţi de curăţenie şi întreţinere, spectacole, producţii cinematografice, publicitate.

Confederaţiile sindicale s-au împotrivit acestei legi, întrucât ea ar crea o „discriminare economică între zilieri şi angajaţii cu contract individual de muncă". Pe scurt, zilierii ar fi dezavantajaţi de prevederea privind remuneraţia minimă de 2 lei brut pe oră, sensibil mai mică decât salariul minim tarifar de 3,94 de lei pe oră, care se acordă persoanelor necalificate care beneficiază însă de un contract de muncă. Autorităţile au recunoscut încă înainte de promulgarea legii că nu pot aprecia numărul zilierilor din România.

Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, explică de ce legea le omite pe persoanele fizice care se folosesc ocazional de munca altora. „Iniţial, intenţia a fost să includem şi persoanele fizice, dar în mediul rural se foloseşte foarte mult întrajutorarea, în cadrul familei sau chiar în afara ei. Vecinii se ajută mult între ei, mai ales în agricultură, dar nu numai. Am preferat ca pentru început să vedem cum merge doar cu persoanele juridice, şi abia apoi să extindem, dacă vom considera că este cazul, şi la persoanele fizice. "

"Am preferat ca pentru început să vedem cum merge doar cu persoanele juridice, şi abia apoi să extindem, dacă vom considera că este cazul, şi la persoanele fizice."
Valentin Mocanu
secretar de stat Ministerul Muncii

Dezbatere la coada sapei

Nea Costică, un ţăran care n-a înţeles ce „vrea“ noua lege   Foto: Dan Luca

La nici 40 de kilometri de Iaşi, în localitatea Mironeasa, noile norme par desprinse din altă lume. Au aflat despre deciziile luate de cei „mari", seara, de la televizor. Au auzit despre Codul Muncii, Legea zilierilor şi amenzi drastice, dar niciunul dintre ei nu a înţeles dacă decizia guvernanţilor îi va viza în mod direct, mai ales că de când se ştiu tocmesc oameni cu ziua care să-i ajute ba pe la treburile din gospodărie, ba la ogor. Îşi lucrează via sau pământul cu vecinii, rudele sau prietenii şi nu pricep dacă ameninţările cu amenzi se referă şi la zilierii lor. „Eu cred că la mine nu-i cazul, că am doar la vie câteva persoane. N-am de ce să mă fac persoană juridică, eu am hemipareză. Pământul l-am declarat, dar ştiu de la televizor că şi dacă lucrează alţii la mine trebuie să merg acolo, la Sfatul Popular, să mă înregistrez", spune Nicuţa, o femeie trecută de 60 de ani.

Nea Costică vine agale de la câmp, cu sapa în spate. A auzit şi el la televizor de legea cea nouă, a zilierilor. „E mult pământ, am în două locuri. Pun lucernă într-unul şi păpuşoi pe celălalt. Şi când e de lucru tocmesc oameni cu 50 de lei pe zi", spune Costică Lazăr (70 de ani). Când vine vorba de legi, începe să râdă. „Dacă mă amendează că-mi lucrez pământul, îl las pârloagă. Să văd dacă le convine", concluzionează bătrânul.

Remuneraţia pentru o zi de muncă e fixă în Mironeasa. „Am vecini care nu au alţi bani. Dacă mai trebuie să plătească şi impozit, amendă, cu ce mai trăiesc?", se întreabă bătrânii. Pe lângă suma fixă, cei care muncesc cu ziua în comună mai primesc şi „bonusuri": trei mese pe zi, băutură şi  ţigări, pentru fumători, ca să meargă lucrul cu mai mult spor.

„Comuna are 4.200 de locuitori în cele trei sate, Schitu Hadâmbului, Urşiţa şi Mironeasa. Nu avem o evidenţă clară a celor care lucrează cu ziua, dar sunt aproximativ 200 de persoane", a explicat Maricela Coneac, secretarul Primăriei. Printre aceştia,  Jan Achiri (53 de ani). „Munca cu ziua este singura noastă sursă de venit. Numai aşa putem câştiga un ban, nimeni nu mai vrea să angajeze oameni în vârstă", oftează bărbatul. 

"Când e de lucru tocmesc oameni cu 50 de lei pe zi. Dacă mă amendează că-mi lucrez pământul, îl las pârloagă."
Costică Lazăr
localnic Mironeasa

Legea, apreciată de patroni

„Actul normativ este foarte bun pentru că se creează premise ca sute de oameni să nu mai lucreze la negru. Problema este însă rezolvată pe jumătate, pentru că majoritatea zilierilor lucrează pentru persoane fizice, nu pentru firmele cărora li se adresează legea", afirmă Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Întreprinzătorilor Mici şi Mijlocii.

În schimb, reprezentantul patronatelor din agricultură, Nicolae Sitaru, spune că legea e bună aşa cum e. „Persoanele fizice se ajută între ele, nu se pune problema că angajează. Nici nu cred că era foarte important. La societăţi era problema, că ne trezeam cu amenzi mari şi cu controale peste controale, în condiţiile în care nici nu aveam cadrul legal care să ne permită angajările ocazionale."

Preşedinte al Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli, inginerul Sitaru spune că, până la această lege, firmele care aveau nevoie de forţă de muncă suplimentară pentru lucrări sezoniere erau dezavantajate în relaţia cu statul. „Nu înţelegea nimeni că la zilieri ştiai doar că ai nevoie, nu şi când sau câţi muncitori veneau să muncească şi cât dura activitatea."

Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, spune că autorităţile au ţinut cont în redactarea legii de toate recomandările. „Ar fi fost foarte greu să decelezi între cei care vin şi muncesc în colectiv la schimb, aşa cum se practică la ţară, şi cine e de fapt angajat ca zilier. Ar fi fost foarte greu, dacă nu imposibil pentru inspecţia muncii să facă această diferenţă."

Poziţia Ministerului Muncii pare să nu fi pătruns însă peste tot în teritoriu. Reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă din Iaşi, de pildă, au anunţat că îi vor amenda pe toţi care sunt găsiţi muncind fără acte, chiar dacă e vorba de aşa-numita întrajutorare din agricultură.

„Locuitorii din mediul rural care doresc să angajeze persoane cu ziua trebuie să se constituie într-o formă juridică de organizare pentru a beneficia de serviciile acestora. Dacă mergem în control şi găsim persoane care lucrează pământul şi nu sunt înscrise în Registrul de evidenţă a zilierilor, vom sancţiona beneficiarul lucrărilor pentru muncă la negru, conform Codului Muncii", a susţinut George Tanasievici, purtătorul de cuvânt al ITM Iaşi. 

Guvernul raportează creşterea numărului contractelor de muncă

Creşterea cu aproape 120.000 a numărului de contracte de muncă înregistrate în ultimele zile nu i-a luat prin surprindere pe oficiali. Secretarul de stat Valentin Mocanu spune că estimările Institutului Naţional de Statistică erau că aproximativ 1.600.000 de persoane lucrau la negru înainte de intrarea în vigoare a noii legislaţii, astfel că numărul noilor contracte nu ar fi „prea mult".

Mocanu crede că acest succes s-ar datora şi creşterii înregistrate de unele sectoare economice, care ar fi creat noi locuri de muncă. „Noi nu putem spune deocamdată că sunt doar contracte pe care angajatorii le-au înregistrat de teama controalelor. Sunt şi locuri de muncă nou-create. Datele INS spun că activităţile care înregistrează de obicei multă forţă de muncă au avut în ultima perioadă creşteri spectaculoase. Creşterea industriei e de peste 20 şi ceva la sută..."

O primă analiză oficială privind creşterea numărului de contracte de muncă în acest an ar urma să fie dată publicităţii în următoarele două-trei luni, cel mai devreme la sfârşitul primului semestru, mai spune Valentin Mocanu.