Bolnavi de Facebook

Medicul Ioan Gotcă şi cel mai recent „agent patogen“ cu care are de luptat: Facebook

Psihologul ieşean Ioan Gotcă a tratat în acest an 60 de ieşeni dependenţi de reţele de socializare. Cel mai blând diagnostic pentru cei care exagerează cu utilizarea internetului este „reacţie de suprasolicitare“, dar se poate ajunge până la „tulburări de tip obsesiv-compulsiv“.

Statisticile Centrului de Sănătate Mintală „Dr. Ghelerter" Iaşi arată că avertismentele privind posibilele efecte negative ale utilizării reţelelor de socializare sunt justificate. În 2011, psihologii ieşeni au primit nu mai puţin de 60 de persoane care au acuzat că Facebookul le distruge viaţa. Pacienţii s-au plâns de oboseală excesivă, tulburări de somn, stres şi nervozitate ridicată. Cumulate, problemele psihice au condus la dezastre în viaţa reală: probleme la serviciu, neînţelegeri grave în familie, scădere drastică în greutate.

A ratat definitivatul

Un astfel de caz este cel al lui George (31 de ani), profesor la o şcoală din Paşcani. După numai o lună de utilizare excesivă a contului de pe Facebook, tânărul a avut nevoie de consiliere psihologică. Bărbatul s-a îndepărtat vizibil de soţie, şi-a neglijat orele la şcoală şi n-a putut să se pregătească pentru cel mai important examen din viaţa unui profesor: definitivatul.

Profesorul povesteşte că nici nu şi-a dat seama când a căzut în „capcana" Facebook. „La început nu stăteam decât câteva ore pe Facebook, apoi, după ce mi-am adăugat elevii şi colegii în lista de prieteni, am început să conversăm tot mai mult. Aşa se face că am ajuns să nu dorm şi câte două nopţi la rând", spune George. Deşi ştia de examenul de definitivat pe care trebuie să-l susţină, George nu s-a mai putut pregăti pentru că era prea concentrat asupra contului de pe reţeaua de socializare.

„Nu mai eram productiv deloc în acea perioadă. Părinţii îmi reproşau că nu-i mai ajut în gospodărie, soţia că nici măcar nu o mai ascult când vorbeşte, colegii mă întrebau dacă am păţit ceva pentru că vorbeam aiureli prin cancelarie, iar elevii mei râdeau de prestaţia pe care o aveam la ore. Cea mai mare suferinţă este că am ratat definitivatul din cauza nopţilor petrecute pe Facebook", spune George.

La Centrul de Sănătate Mintală, George a avut parte de un tratament de 24 de şedinţe întins pe durata a patru luni. Consilierea este scumpă. Fiind instituţie bugetară, centrul are un prag tarifar minim impus de lege, de 120 de lei per şedinţă. Pacienţii beneficiază de reduceri doar dacă sunt incluşi în programe de asistenţă. Profesorul păşcănean este acum în regulă.

„Îţi dai seama că devii dependent atunci când amâni să-ţi satisfaci nevoile de bază pentru a sta pe calculator. De exemplu îţi este foame, dar nu te duci să-ţi pregăteşti mâncarea pentru a mai vedea ce poză şi-a pus «X» sau ce status are «Y»", spune doctorul Ioan Gotcă. Diagnosticul cel mai blând în cazul dependenţilor de Facebook este „reacţie de suprasolicitare", dar poate ajunge până la „decompensări anxioase sau schizoide" sau „tulburări de tip obsesiv-compulsiv".
Soluţia: gestionarea timpului

Psihologul nu contestă utilitatea reţelelor de socializare online, însă recomandă folosirea lor cu măsură. Gotcă spune că cea mai eficientă metodă de prevenire a dependenţei este planificarea foarte precisă a timpului şi respectarea „la milimetru" a programului autoimpus. „Accesarea Facebook-ului nu trebuie să fie făcută în lipsă de altă activitate, ci trebuie să-şi găsească rostul, locul în program. O altă problemă a unei astfel de activităţi este că nu are o finalitate palpabilă. Nu e ca şi cum ai rezolva o problemă de matematică, iar la final simţi o oboseală plăcută. Dimpotrivă, este o oboseală apăsătoare, se acumulează, duce la suprasolicitare şi, astfel, apare disfuncţionalitatea", detaliază Gotcă. 

Sociologii consideră că tocmai aceste reţele de socializare sunt cele care strică relaţiile reale. „Site-uri precum Facebook ajută şi încurajează comunicarea, însă paradoxal, cu cât folosim mai intens aceste reţele, cu atât suntem mai singuri, mai izolaţi, mai paraleli cu viaţa cotidiană. Reţelele sociale n‑au reuşit să înlocuiască comunicarea autentică, vie, faţă în faţă", spune sociologul Nicu Gavriluţă.

Topul utilizatorilor

Din datele culese de serviciile Facebrands.ro şi Facebrands PRO, 3.376.560 de utilizatori ai reţelei sociale Facebook şi-au declarat în profilul creat pe această reţea oraşul de reşedinţă. Astfel, cei mai mulţi utilizatori ai reţelei Facebook în România sunt în Bucureşti (1.049.400 de utilizatori, 31,08%), oraş urmat la mare distanţă de Cluj-Napoca (160.100), Timişoara (160.040) şi Iaşi (151.660). Cei mai puţini utilizatori ai acestei reţele sociale sunt din Tecuci - 10.300.