Iarna aduce seceta

Anul acesta a debutat cu inundaţii şi se încheie cu secetă. Lacurile de acumulare din România sunt la "cota de avarie", iar fiecare picătură de apă trebuie administrată cu grijă. În cazul

Anul acesta a debutat cu inundaţii şi se încheie cu secetă. Lacurile de acumulare din România sunt la "cota de avarie", iar fiecare picătură de apă trebuie administrată cu grijă. În cazul în care nivelul de apă va scădea şi mai mult, este posibil să apară restricţii la alimentarea cu apă.
Lacurile de acumulare ale Administraţiei Naţionale "Apele Române" sunt umplute doar până la jumătate. Dacă nivelul normal de retenţie, nivelul util cum se mai spune, este de 4.111,8 milioane de metri cubi, la această dată volumul de apă este de 2.614.0 milioane de metri cubi. Prognoza nu este însă îmbucurătoare. În luna noiembrie, debitele râurilor se vor situa, în general, sub mediile multianuale lunare. şi în lunile decembrie şi ianuarie, debitele vor fi foarte scăzute, sub normalele lunare. Înseamnă că alimentarea lacurilor de acumulare, pentru crearea unor rezerve, va fi mai greu de făcut. "Nu inundaţiile trebuie să ne îngrijoreze, ci seceta", declara, într-un interviu acordat ziarului Adevărul, dr. Petre Stanciu, directorul Institutului Naţional de Gospodărire a Apelor.
Plan de măsuri
Lacul Vidraru, al doilea ca mărime după cel de pe Prut, de la Stânca Costeşti, are o capacitate de 450,6 milioane de metri cubi şi este principalul furnizor de apă pentru Capitală, alături de celelalte lacuri de acumulare construite în salbă. "Acum, din cauza secetei, intrăm în iarnă cu un volum de 250 milioane de metri cubi. Pentru ca să nu fie probleme, ar fi nevoie ca în lac să se acumuleze în jur de 275 milioane de metri cubi", ne-a declarat Mădălin Mihailovici, directorul Administraţiei Naţionale Apele Române. În cazul în care nivelurile vor scădea şi mai mult, ar putea apărea probleme în alimentarea cu apă în Bucureşti. Prima măsură care ar trebui luată ar fi crearea unor rezerve de apă, iar resursele trebuie administrate cu grijă, spun specialiştii.
Pierderi economice
Producţia de energie electrică a Hidroelectrica ar putea fi afectată. În fiecare lună, ANAR şi Hidroelectrica negociază cantitatea de apă care va fi folosită pentru producţia de energie. În 2003, un alt an secetos, Hidroelectrica a avut pierderi de sute de miliarde de lei. Ca urmare a faptului că nu şi-a putut onora contractele, Hidroelectrica a achiziţionat energie de la alţi producători, la preţuri chiar şi de zece ori mai mari, pentru a o revinde la tariful reglementat. Seceta prelungită şi scăderea debitului Dunării au condus atunci la scăderea producţiei în centralele hidroelectrice cu circa 1,5 TWh faţă de producţia prognozată.