Iarba dracului şi cartoful, "aurul" oltenilor

În comunele doljene Amărăştii de Jos şi Mârşani, localnicii câştigă bani frumoşi din cultivarea tutunului şi a cartofului Cultivarea tutunului - un "business oltenesc" de succes

În comunele doljene Amărăştii de Jos şi Mârşani, localnicii câştigă bani frumoşi din cultivarea tutunului şi a cartofului

Cultivarea tutunului - un "business oltenesc" de succes

- Tutunul este o plantă care nu necesită investiţii majore. Pe un hectar de teren se plantează în jur de 7.000 de fire de răsad.

- Investiţia constă doar în achiziţionarea răsadului şi a soluţiilor speciale pentru stropit. Suma maximă investită pentru un hectar de teren nu depăşeşte 1.000 de lei.

- Producţia pentru un hectar de tutun se ridică la 2.000 de kilograme, după patru-cinci recoltări.

- Profitul se ridică la 4.000 de euro pe hectar, în condiţiile în care statul acordă o subvenţie de 2 euro la kilorgarmul de tutun, la care se adaugă 2,5 lei/kg, cât plătesc firmele producătoare.

În poartă la Căpitănescu se strâng toţi vecinii, ca la urs, să facă poze pentru ziar. Şiragul de frunze galbene de tutun uscat este purtat pe braţe de un ţăran, cu grijă să nu se sfărâme, şi apoi făcut grămăjoară pe o bancă de lemn. Se caută repede un fumător care să dea o reprezentaţie de confecţionare a unei ţigări în foaie de ziar. Mărin îşi linge tacticos ţigareta şi îi dă foc. Trage adânc în piept, închide un ochi, deranjat de fumul de mahoarcă şi spune: "Băsescu îşi bate joc de noi. Ne crede proşti, domnule...". Mă simt exact ca în Moromeţii.

Ştii cum e să câştigi bani cultivând tutun? Foarte simplu, atât timp cât ai cui să-l vinzi. Dacă eşti băiat silitor, poţi câştiga peste 4.000 de euro la hectar. Statul român te încurajează să cultivi tutun acordând o subvenţie de 2 euro la kilorgram. Înainte de Revoluţie, în comunele Amărăştii de Jos şi Mârşani se cultivau peste 500 hectare de tutun. Toată lumea o ducea bine, pentru că uscătoriile erau de stat, iar cultivatorii erau plătiţi bine şi la timp. Ce s-a întâmplat astăzi, de au mai rămas numai vreo trei-patru hectare de tutun cultivate de localnici? Au venit pe rând patroni greci, americani şi italieni, care au cumpărat zeci de hectare împreună cu uscătoriile din comune şi olteanul nostru a devenit, din proprietar, exploatat. Acum, localnicii sunt la mila patronilor care pot cumpăra tutunul sau nu, le pot da banii la timp, ori ba. După ce au fost ţepuiţi de câteva ori li s-a făcut frică. Şi nu mai cultivă tutun.

Nemulţumiţii au scos tutunul şi au băgat cartoful

Astăzi, ţăranii din Mârşani se ocupă de cultivarea cartofului. Nu de acum, pentru că la Mârşani a funcţionat până mai ieri o staţiune de cercetare a cartofului timpuriu. Soi bun şi foarte căutat cartoful timpuriu, pentru că oricâte tone, zeci de tone ai produce, pe tot îl dai. Şi nu trebuie să te duci cu el la piaţă sau să îl transporţi nu ştiu unde. Vin camioanele din toată ţara şi parchează cu spatele fix la marginea terenului cultivat, unde cartofii îi aşteaptă în saci de plasă roşie. Şi se dau ieftin, vreo 70 de bani pe kilogram, în timp ce în pieţe ajung la 1,20 - 1,5 lei. Cârceanu Ilie are 50 de ari cultivaţi cu cartofi. Munceşte de dimineaţa până seara, pentru că are şi animale, şi porumb. Tutunul nu l-a interesat. "Eu, de pe jumătate de hectar de cartofi, scot cam 12.500 de lei. Banii ăştia sunt suficienţi pentru mine şi familia mea ca să trăim decent", spune Cârceanu.

O recoltă de 30 tone de cartofi la hectar aduce la bugetul cultivatorului o sumă frumuşică: aproape 7.000 de euro. Imaginea ţăranilor care care scot cartofii cu plugul, tras de cai... nu este prea europeană, însă când vezi zeci de saci pe arătură plini cu cartofi şi maşinile care se încarcă de la marginea tarlalei, te bucuri. Te bucuri de recolta bogată, de faptul că, în ciuda secetei şi a lipsei de utilaje, ţăranii fac agricultură şi câştigă bani.

Tutunul aduce un profit de 2.000 de euro la hectar

Familia Truică din Amărăştii de Jos nu a renunţat niciodată la tutun. Truică Bebe, capul familiei, s-a născut cu iarba dracului sub nas şi a continuat să o cultive indiferent de greutăţile prin care a trecut. Astăzi, Bebe şi Gheorghiana cultivă tutun pe două hectare de pământ. Sămânţa de tutun este plantată în nişte alveole, care seamănă cu fagurii de miere. Fagurii se montează pe apă, iar când răsadul are 10 centimetri se culege şi se plantează în pământ. Răsadul se plantează în luna iunie, se prăşeşte de vreo două ori, iar o lună mai târziu tutunul are deja peste 1,5 metri şi este gata pentru prima recoltă.

Tutun de calitatea I, plătit de uscătorii cu peste 3 lei pe kilogram. La această sumă se adaugă cei doi euro pe kilogram reprezentând subvenţia acordată de stat, şi astfel profitul devine considerabil. În decursul unui an, tutunul se recoltează de cinci-şase ori, astfel de pe un hectar de pământ un ţăran ajungând să culeagă două tone. Investitorii străini Uscătoria de la Dăbuleni, unde cultivatorii îşi duceau recolta, aparţine astăzi unui italian. Antonelo Celestini, băiat deştept, a cumpărat vreo 50 de hectare în Dăbuleni, alte 50 în Mârşani şi firma sa, Galaxy Tabaco, a devenit înfloritoare. Pentru că nu şi-au primit banii la timp, cultivatorii au renunţat la culturile de tutun, iar astăzi Bebe Truică este ultimul amărăştean din Amărăştii de Jos, cultivator de "iarba dracului".

Investitorii străini au tras în piept laolaltă ţărani şi tutun

Constantin Ghenciou este primar în Mârşani de când se ştie. A fost şi pe vremea lui Ceauşescu, iar din 2.000 este din nou primar. "Cartofii, lubeniţa şi tutunul sunt principalele surse de venit ale mârşanilor. Pământurile la noi sunt nisipoase şi nu ai ce să plantezi altceva", spune primarul. Rând pe rând, Ion Nicolae de la Alexandria, care preluase regia tutunului, americanii, iar acum italienii au trecut prin Amărăşti şi Mârşani, au cultivat tutun, s-au îmbogăţit şi au plecat. Statul român ba le dădea subvenţie pe tutun, ba se răzgândea. Cu toate acestea, mai sunt amărăşteni care nu şi-au pierdut speranţa. Mai sunt şi mârşani.

Căpitănescu Dan, vecin cu al de Mărin Drăghici şi Ilie întind tutunul pe andrea şi aşteaptă. Aşteaptă de vreo cinci luni să le vină banii de la uscătorie, fără să dispere. Mai ales că a venit ziarul de la Bucureşti, există o speranţă în plus. "Poate tragi dumneata un semnal de alarmă, domnule reporter, să ştie şi aia de la Bucureşti cum e p-acilea, pe la ţară", îmi şopteşte nea Ilie. "Taci bă, că eşti prost. Băsescu te-a prostit şi acum eşti mai prost decât iereai", îl îmbărbătează Căpitănescu.