Iahting în Ardeal

Pe două lacuri din judeţul Cluj se poate naviga cu ambarcaţiuni de până la 24 de metri Lacul Fântânele din Parcul Natural Munţii Apuseni şi lacul Tarniţa, sursa de alimentare cu

Pe două lacuri din judeţul Cluj se poate naviga cu ambarcaţiuni de până la 24 de metri

Lacul Fântânele din Parcul Natural Munţii Apuseni şi lacul Tarniţa, sursa de alimentare cu apă potabilă a Clujului, au fost deschise pentru navigaţie.

Lacurile de acumulare Fântânele şi Tarniţa, din judeţul Cluj, au devenit navigabile, conform unei hotărâri de guvern din luna iulie. Până la primăvară, când va apărea şi un regulament strict, ambarcaţiuni de până la 24 de metri pot fi lansate la apă.

Pe niciunul dintre cele două lacuri nu există restricţii privind gradul de motorizare a ambarcaţiunilor, deşi lacul Tarniţa constituie sursa de apă potabilă a Clujului. "Teoretic, nu există restricţii", a declarat directorul Hidrocentralei Cluj, Dorin Chioreanu, în administraţia căruia intră şi cele două lacuri.

Şeful Oficiului de Căpitănie Dej, căpitanul Viorel Federiga, a subliniat şi el că "pe cele două lacuri se poate folosi orice tip de ambarcaţiune de agrement de la 2,5 metri la 24 de metri, indiferent de capacitatea motorului".

Zonă naturală protejată

Inspectorul şef al Gărzii de Mediu Cluj, Mihaela Beu, a declarat că lacul Fântânele face parte din Parcul Natural Munţii Apuseni, dar că "legea e lege" şi nu poate emite nicio părere. ONG-urile de mediu sunt împotriva navigaţiei pe aceste lacuri, considerând-o nocivă.

"Circulau şi ilegal. În Cluj sunt câteva zeci de persoane care deţin ambarcaţiuni. Sunt susţinute doar interesele anumitor grupuri", a declarat Radu Mititeanu, preşedintele Clubului de Cicloturism "Napoca".

Şeful Căpităniei Dej a declarat că se va întocmi un regulament de navigaţie pe cele două lacuri. "Cel mai probabil acesta va apărea în primăvara anului viitor. Până atunci nu există restricţii", a spus Viorel Federiga.
La Oficiul de Căpitănie Dej sunt înscrise 1.680 de ambarcaţiuni de agrement.

Anual se prezintă la concursul pentru obţinerea permisului mai mult de 900 de persoane. "Odată cu publicarea hotărârii, numărul ambarcaţiunilor pe lacul Fântânele se va dubla. Lacul Tarniţa e mai mic şi nu are multe zone de acostare", a completat Federiga.

Pericol de poluare accidentală

Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale "Apele Române", Ana-Maria Tănase, a explicat că în cazul lacului Tarniţa, din care Clujul este alimentat cu apă potabilă, nu există riscuri pentru prizele de apă. "Riscurile potenţiale sunt poluările accidentale, care pot proveni fie din accidente navale, avarierea navelor sau a instalaţiilor de funcţionare, fie prin deversarea apei de santină, mai exact, apă amestecată cu uleiuri şi combustibil, care se adună în partea de jos a navei şi este rezultată din activităţile ce se desfăşoară la bordul unei nave", a declarat aceasta.

Legea Apelor şi legislaţia europeană în domeniu prevăd ca apa de santină să fie stocată la bordul navelor.

Singura firmă care vinde ambarcaţiuni în Cluj, Neptun Yacht România, a vândut de la înfiinţare, în primăvară, şase bărci şi niciun iaht. Directorul Titus Cioflică spune că mulţi dintre clienţii care au cumpărat ambarcaţiuni mergeau cu ele în Turcia, Croaţia şi Italia. Preţul unei ambarcaţiuni de 6,5 metri ajunge la 80.000 de euro.

Fântânele, zonă de lux

Lacul Fântânele, situat într-o zonă superbă din munţii Apuseni, este o mică staţiune selectă, unde şi-au construit case de vacanţă politicieni, şefi ai unor instituţii de stat, milionari în dolari, ofiţeri de Poliţie şi din serviciile de informaţii.

Astfel, aici au cabane, printre alţii, Octavian Buzoianu, proprietarul singurului hotel de 5 stele din Cluj, Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, Liviu Bota, fostul director al Regiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Cluj sau Petru Litan, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.