IFN-urile, magnet pentru restanţieri

Ponderea restanţelor în totalul finanţărilor acordate de instituţiile financiare nebancare depăşeşte 10% Condiţiile simple de acordare a creditelor au determinat mulţi români să

Ponderea restanţelor în totalul finanţărilor acordate de instituţiile financiare nebancare depăşeşte 10%

Condiţiile simple de acordare a creditelor au determinat mulţi români să apeleze la IFN-uri. Numai că aceştia nu s-au dovedit a fi şi cei mai conştiincioşi clienţi.

Valoarea creditelor restante şi îndoielnice din bilanţurile instituţiilor financiare nebancare (IFN) ocupa la finele lui 2007 o pondere de 10,2% în totalul finanţărilor din sector, potrivit datelor băncii centrale.

"E un semnal de alarmă pe care Banca Naţională vrea să îl tragă. Nivelul creditelor neperformante oferite de instituţiile financiare nebancare a început să devină îngrijorător", ne-a declarat Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR).

Ritmul şi ponderea îngrijorează BNR

Totalul împrumuturilor nete acordate de instituţiile acestui sector au atins anul trecut 23,16 miliarde de lei, iar cele restante şi îndoielnice s-au situat la 2,36 miliarde de lei. "Ca volum, creditele neperformante sunt nesemnificative, iar riscul sistemic nu este mare. Ritmul de creştere şi ponderea sunt cele care dau semne de îngrijorare", a subliniat Lazea.

Ponderea mare a creditelor neperformante acordate de IFN-uri poate fi pusă şi pe seama faptului că banca centrală exercită un control parţial asupra acestora. "Instituţiile financiare nebancare sunt supuse mai puţin controlului BNR, doar o parte dintre reglementările care se aplică băncilor sunt valabile şi pentru acestea", a mai spus Lazea. Mai exact, există o portiţă de scăpare pentru IFN-uri. Acestea nu sunt obligate să constituie rezerve minime obligatorii, iar pentru că nu atrag depozite, se finanţează de la bănci şi practică, în acest sens, dobânzi mai ridicate.

Având în vedere ritmul şi ponderea mare a creditelor neperformante, trebuie găsită o soluţie pentru reducerea acestora. "Nu ştiu în ce măsură practica europeană ar putea permite un control mai amănunţit asupra acestor instituţii", a spus, totuşi, economistul şef al BNR.

Băncile pot "masca" neperformanţa

În cazul instituţiilor bancare, creditele restante şi îndoielnice reprezentau la finele anului trecut doar 0,2% din totalul portofoliului de împrumuturi. Pe lângă faptul că sunt supuse unui control mult mai riguros din partea BNR, băncile pot folosi unele metode de mascare a neperformanţei. Atunci când ritmul de creditare este foarte mare, băncilor le este uşor să ascundă împrumuturile restante şi îndoielnice sub forma creditelor noi.