I-a stat inima pe Aconcagua

Laurenţiu Bulăreanu a murit în urma unui stop cardiorespirator, după ce cucerise cel mai înalt vârf din America de Sud În vârstă de 31 de ani, Laurenţiu Bulăreanu a reuşit să

Laurenţiu Bulăreanu a murit în urma unui stop cardiorespirator, după ce cucerise cel mai înalt vârf din America de Sud

În vârstă de 31 de ani, Laurenţiu Bulăreanu a reuşit să escaladeze vârful Aconcagua, din Argentina, înalt de 6.962 de metri. La coborâre, inima alpinistului a cedat şi acesta a fost găsit fără viaţă în dimineaţa zilei de duminică, 27 ianuarie.

Supranumit "Acoperişul Americii de Sud", vârful Aconcagua, din Anzii Argentinieni, se află la aproximativ 7.000 de metri altitudine. Sezonul recomandat pentru escaladarea acestuia se deschide în fiecare an la începutul lunii decembrie, când se instalează, de asemenea, şi refugiile pentru mii de pasionaţi ai alpinismului. Aproximativ 89% din alpinişti sunt străini, majoritatea din Statele Unite, din Germania şi din Marea Britanie.

Taberele organizate pentru turişti dispun de numeroase centre sanitare, echipaje de prim-ajutor şi de instructori. Cu toate acestea, la 27 ianuarie şi-a pierdut viaţa un alpinist român, Laurenţiu Bulăreanu, în vârstă de 31 de ani, originar din Ploieşti.

A ajuns pe vârful Aconcagua

Conform cotidianului argentinian "Uno", el a sosit în tabăra de la Aconcagua în data de 16 ianuarie, împreună cu soţia sa, Claudia Rozolimo, de 30 de ani. Ambii au reuşit să ajungă pe culme împreună cu alt grup de alpinişti, însă, la întoarcere, cei doi români s-au separat de restul echipei. Laurenţiu a decis să facă o pauză în refugiul numit Nido de Cóndores, acuzând o stare acută de oboseală.

Până în acel moment, alpinistul nu a manifestat niciun simptom care să indice existenţa vreunei probleme majore de sănătate, după cum arată observaţiile din fişa medicală întocmită în fiecare dintre punctele sanitare instalate pe traseu.

De la sosirea în refugiu până la data tragicului eveniment, Laurenţiu a solicitat asistenţă medicală de două ori. "Au fost probleme minore, nu avea nimic grav care să-l împiedice să continue escaladarea, cu atât mai mult cu cât condiţiile climatice erau favorabile", au declarat medicii de gardă din tabăra de la Aconcagua pentru cotidianul "Uno".

Laurenţiu Bulăreanu a fost găsit fără viaţă, duminică, 27 ianuarie, la ora 9,40 (ora locală), pe versantul de vest al muntelui, la o altitudine de 5.500 metri. În absenţa urmelor care să indice o cădere de la înălţime sau a semnelor unui edem pulmonar, medicii au stabilit drept cauză a morţii un stop cardiorespirator, după cum informează ziarul argentinian.

O greşeală fatală

Organizatorii au declarat că cei doi alpinişti români au început escaladarea chiar a doua zi după sosirea în tabără, fără să treacă printr-o perioadă de adaptare. Pentru altitudinea la care este situat vârful Aconcagua, timpul de adaptare recomandat este de minimum cinci zile. Alpiniştii sunt sfătuiţi să petreacă această perioadă în tabăra de la Plaza de Mula, situată la 4.000 de metri altitudine, pentru ca organismul să se acomodeze la presiunea scăzută şi concentraţia redusă de oxigen.

Constantin Bulăreanu nu a respectat această recomandare. El este prima victimă mortală a sezonului de anul acesta. Din anul 1926, când s-au organizat prima dată tabere pentru cei dornici să ajungă pe culmea Aconcagua, şi până în prezent, 120 de alpinişti şi-au pierdut viaţa.

La aflarea veştii, am contactat şi un specialist în alpinism, din România. Iată ce ne-a spus Bogdan Dudău, preşedintele Federaţiei Române de Alpinism: "Aconcagua este un vârf mare, dar care se poate urca pe picioare. Însă nu uitaţi că orice analize ai face aici, la nivelul mării, nu sunt total relevante. De la 5.000 de metri încolo, organismul răspunde altfel la efort, apar altfel de reacţii".

La 7.000 de metri altitudine

Se pare că Laurenţiu era un alpinist cu ceva experienţă. "El urcase munţi de până la 5.500 de metri. Aconcagua a fost pentru el un pas înainte, pe care a încercat să-l facă, dar care i-a fost fatal", a adăugat Bogdan Dudău.

Acesta ne-a mai spus că pasionaţii de alpinism nu au niciun beneficiu, decât satisfacţia şi plăcerea de a învinge muntele: "Dacă îţi plac aventura şi muntele, începi din Carpaţi şi poţi ajunge şi pe Aconcagua. Acum e vară acolo, însă nu e la îndemâna tuturor un astfel de drum. Numai biletul de avion până la Buenos Aires costă 1.500 de euro."

Palmaresul lui Laurenţiu

Regretatul alpinist avea la activ vârfuri destul de dificile, cu o înălţime de până la 5.500 m:

Kaskar - Turcia, 2004
Aladaglar - Turcia, 2004
Ercyes - Turcia, 2004
Kilimanjaro - Tanzania, 2006
Ol Doinyo Lengai -
vulcan semiactiv - Tanzania, 2006
Mount Meru - Tanzania, 2006
Mount Kenya - Kenya, 2006
Rila - Mussala Bulgaria, 2006
Pirin - Vihren Bulgaria, 2007
Mont Blanc - Franţa, 2007
Monte Rosa - Italia, 2007
Rila - Mssala Bulgaria, 2007

Alpinişti români de top

Constantin Lăcătuşu: în anul 1992, el a fost primul român care a urcat la peste 8.000 de metri, escaladând masivul Broad Peak (8.047 metri). În 1995, a fost primul român care a cucerit Everestul, cel mai înalt vârf din lume, cu o altitudine de 8.848 de metri. Apoi, în 1998, Lăcătuşu reuşea, de unul singur, să urce pe masivul Cho Oyu (8.201 m).

Horia Colibăşanu: primul alpinist român care a ajuns pe vârful K2 (8.611 m). În 2006, a urcat pe vârful Manaslu (8.163 m), iar în 2007 a atins vârful Dhaulagiri (8.167 m).

David Neacşu: a condus prima expediţie românească pe Everest, în 2003. A participat la mai bine de 28 de expediţii mari, în marile masive internaţionale.

Alexandru Găvan: a cucerit două vârfuri de peste 8.000 de metri - Gasherbrum 1 (8.068 m) şi Cho Oyu (8.201 m). În data de 2 octombrie 2006, când a urcat pe Cho Oyu, a devenint cel mai tânăr român care a pus piciorul pe vârful unui "optmiar".