Hunedoara: Hunedorenii pregătesc coaste de miel şi cozonac de ciocolată

După şapte săptămâni de post aspru, sătenii gustă bucate “de frupt” şi ţuică de prună

În Ţinutul Pădurenilor se mănâncă preparate din carne de miel, „zamă” acră şi „reiteş” cu nucă.

Hunedorenii mai mănâncă numai astăzi mâncare de post, în timp ce, de mâine, pe mesele tuturor se vor regăsi bucate cu carne de miel. Deocamdată, se mai consumă preparate precum fasolea bătută cu ulei de dovleac, sarmalele de post cu „mălai” şi salata de ciuperci sau zacusca făcută în casă.

De mâine, însă, drobul de miel, tocana de miel şi “zama” acră sau ciorba acră sunt mâncărurile care trebuie să se găsească, obligatoriu, pe mesele pădurenilor. În unele zone postul se încheie chiar la ora 24, imediat după Înviere.
Domnica Costa, din Cerbăl, spune că, la Pădureni, drobul joacă mai mult rol de aperitiv şi se face din plămân, ficat şi rinichi de miel. Carnea este tocată mărunt iar în compoziţie se adaugă ouă bătute, pătrunjel, ceapă verde, sare, piper după care se pune în cuptor, la copt. Tot ca aperitiv, în unele case se serveşte „platoul ardelenesc”, care conţine cârnaţi, pastramă, brânză şi caş, dar şi slănină afumată şi jambon.

Carnea se prepară simplu
În ziua de Înviere, de pe mesele pădurenilor nu lipseşte tocana, sau friptura de miel, care este făcută după o reţetă simplă şi larg răspândită. Carnea se pune într-o tigaie cu puţin ulei şi, după ce este pătrunsă bine, se adaugă ceapă verde tocată, boia de ardei, sare şi piper.

Zeama acră este obligatorie mai ales în a doua zi de Paşte. Asta deoarece de ea au nevoie, pentru a scăpa de mahmureală, cei care au exagerat cu vinul, cu o zi înainte. Şi pentru „zamă” se foloseşte tot carnea de miel, iar în compoziţie mai intră verdeţurile, ceapa de toamnă şi morcovii, iar la final ciorba pădurenească “se drege” cu multă smântână. În unele gospodării, pentru ca zeama să fie şi mai acră, se foloseşte şi varza murată.

Desigur, nici vinul nu are cum să lipsească, dar meniul hunedorenilor este însoţit şi de tării: ţuică şi afinată. Pentru copii, gospodinele pregătesc prăjituri din foi, cu nucă şi cremă de ou, dar şi tradiţionalul “reiteş”, preparat dintr-un într-un aluat dulce, subţire, care, de cele mai multe ori, este umplut cu nucă.

Ouă vopsite ecologic
În Ţinutul Pădurenilor, ouăle se înroşesc numai pe cale naturală, cu ajutorul frunzelor de ceapă. “Vopseaua” ecologică este obţinută după ce mai multe frunze de ceapă sunt fierte bine, laolaltă cu ouăle.

Obicei
La Pădureni drobul de miel joacă mai mult rol de aperitiv