Horoscopul unui kilowatt-ora

De o bucata de vreme, politica tarifara din sistemul energetic e atat de inconstanta si depinde de atat de multi factori, incat aduce cu o prognoza meteo sau cu horoscopul lui Netty. Astfel, acum doua

De o bucata de vreme, politica tarifara din sistemul energetic e atat de inconstanta si depinde de atat de multi factori, incat aduce cu o prognoza meteo sau cu horoscopul lui Netty. Astfel, acum doua luni, autoritatile anuntau ca pretul energiei din Romania va creste la inceputul lui iulie, ca asa prevad acordurile de ajustare a tarifelor semnate cu FMI. Dupa doua saptamani, un curent de optimism local indeparteaza frontul de prognoze reci ale FMI si apare un comunicat care zice ca nu mai creste pretul energiei, ca "s-au gasit resurse" sa-l tina jos. In iulie e iar greu, kilowattul intra in conjunctie cu seceta si inflatia si Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) anunta o probabila majorare a tarifelor la curent incepand cu 1 august. Specialistii explica cum Hidroelectrica, ramasa fara prea multa apa in lacurile de acumulare, nu mai poate produce atat de multa energie ieftina ca pana acum. De aia greul cade pe centralele Termoelectricii, care arde combustibili scumpi, deci varsa in sistem curent scump. Dan Ioan Popescu, ministrul Industriilor, adauga o pata de culoare la tabloul general, declarand ca, daca Dunarea mai scade un metru, va trebui sa inchidem centrala atomoelectrica de la Cernavoda, deci iata un nou motiv de scumpire, ca si acolo se produce kWh ieftin. Dupa inca o saptamana, Ion Lungu, presedintele ANRE, ne linisteste: energia electrica nu se scumpeste sigur de la 1 august. Din pacate, se scumpeste cu cel putin 10 la suta din 15 august sau, daca astrele ne sunt favorabile, din 1 septembrie. Cat despre Cernavoda, centrala n-o sa se mai inchida pentru ca, la timpul probabil, s-a zis c-o sa ploua de marti incolo. Seceta, ploaia, cota apelor Dunarii, cota relatiilor cu FMI-ul, cursul leu-dolar, evolutia monedei euro, toate acestea sunt niste variabile care n-ar trebui sa influenteze sensibil sistemul energetic, un sistem unde prognozele pe termen mediu si lung se fac pe 5, 10, 20 sau chiar 40 de ani. Si, tocmai pentru ca aceste calcule se fac pe termen lung, sistemul ar trebui sa actioneze ca un volant, acumuland energie care ii permite usor sa treaca peste o perioada de seceta. Dar, din punctul de vedere al resurselor financiare, sistemul energetic din Romania nu prea are energie potentiala, semanand perfect cu o masina care are doar cativa litri de benzina pe fundul rezervorului. Astfel, in acest moment, Electrica vinde kWh cu 12 la suta sub pretul de cost, acumuland pierderi de miliarde si miliarde de lei in fiecare zi. O scumpire e inevitabila, problema fiind doar cand va fi ea aplicata. Dar, in aceasta privinta, autoritatile se comporta exact ca un bolnav care, desi e innebunit de o durere groaznica de masea, mai amana vizita la doctor o zi, de frica clestelui. In acest caz, clestele are doua falci: o inflatie care trebuie sa ramana scazuta si intreprinderi-mamut care trebuie sa ramana in viata, doar-doar le-o cumpara niscaiva investitori straini. Si, in cazul unei majorari sensibile a tarifelor la energie, toate preturile, deci si inflatia, ar exploda, iar multe intreprinderi ar fi silite sa-si inchida portile. In plus, dupa ce ca vinde energie sub pretul de cost, Electrica mai subventioneaza fabrici muribunde neincasand toate facturile, la ora actuala nivelul arieratelor societatii trecand de 13.000 de miliarde de lei. Vreo 4.000 de miliarde de lei, reprezentand datoriile lui Siderurgica Hunedoara, Tractorul Brasov, ARO si alte societati de acest gen, vor fi achitate direct de APAPS, deci cu bani de la buget. Dar amanarea majorarii tarifelor si a clarificarii situatiei acestor intreprinderi nu inseamna deloc rezolvarea problemei. Cu cat este plimbata mai mult, cu atat nota de plata va fi mai greu de achitat. In plus, nimeni nu spune ca, daca vrem sa intram in Europa, trebuie sa scumpim mult mai mult energia. De exemplu, pana acum, Guvernul nici n-a pomenit de taxa de mediu, care reprezinta 20-25 la suta din tarife, cu care lucreaza tarile din Uniunea Europeana. In mod evident, aceasta taxa, ce trebuie aplicata pana in 2007, trebuie introdusa treptat, altfel jumatate din economia romaneasca va fi pusa pe butuci. Totusi, cel mai grav efect produs de o politica tarifara in domeniul energetic ce se schimba de pe o zi pe alta, in functie de cum bate vantul sau ploua, e alungarea investitorilor straini din sector. In acest moment, domeniul energetic, unde exista echipamente vechi de 30 de ani, are nevoie de investitii de multe miliarde de dolari. Fara aceste investitii costurile de exploatare ale sistemului, deci si facturile platite de cetateni, vor creste din ce in ce mai mult. Aceste facturi vor creste si in cazul privatizarii unor unitati din sistem. Practic, acum, avem de ales intre a plati din ce in ce mai scump curentul fara sa facem nimic in sistem si a plati acest curent mai scump avand speranta ca, odata si-odata, intretinerea si factura la lumina nu ne vor devora jumatate din salariu.