Hepatita şi holera, transmise de încălzirea globală

Milioane de oameni mor în fiecare an din cauza malariei, holerei, gripei aviare, hepatitei ori a virusurilor care se răspândesc cu repeziciune pe glob. Toate acestea reprezintă boli care

Milioane de oameni mor în fiecare an din cauza malariei, holerei, gripei aviare, hepatitei ori a virusurilor care se răspândesc cu repeziciune pe glob.

Toate acestea reprezintă boli care se transmit din ce în ce mai mult, în ultima vreme, din cauza încălzirii globale, potrivit Grupului internaţional al experţilor asupra climei (GIEC).

Cei mai importanţi factori care contribuie la răspândirea necontrolată a milioanelor de microbi îi constituie creşterea temperaturilor şi înmulţirea populaţiei în mediile urbane.

În afară de faptul că anual mor din ce în ce mai mulţi oameni care sunt loviţi de malarie sau de virusuri hepatice, dispar specii de plante şi de animale, nimicite, la rândul lor, de boli infecţioase incurabile.

Variaţiile bruşte de temperatură, umiditatea excesivă şi defrişarea pădurilor răspândesc cu repeziciune boli contagioase mortale

Virusurile se înmulţesc şi profită din plin de pe urma schimbărilor climatice. Astmul, holera şi gripa ucid, anual, pe glob milioane de oameni

Malaria, hepatita, holera sau gripa aviară sunt boli care se transmit din ce în ce mai mult în ultimul timp, din cauza încălzirii globale, susţine Grupul internaţional al experţilor asupra climei (GIEC).

Creşterea temperaturilor şi înmulţirea populaţiei în mediile urbane reprezintă factori care contribuie la răspândirea necontrolată a milioane de microbi.

În afară de faptul că anual mor din ce în ce mai mulţi oameni care sunt loviţi de malarie sau de virusuri hepatice, dispar specii de plante şi de animale, nimicite, la rândul lor, de boli infecţioase incurabile.

Holera, împrăştiată de curenţii marini

Boală epidemică gravă, adesea mortală, holera afectează, deopotrivă, omul şi animalele. Maladia este determinată de un virus care se găseşte în apele murdare şi în locurile în care sunt deversate dejecţii.
Capabil să rămână în stare latentă ani în şir, virusul holerei poate fi reactivat prin creşterea temperaturii şi împrăştiat prin forţa curenţilor marini.

Pandemia actuală de holeră care afectează şase continente a debutat în anul 1961 în Indonezia, iar în 1991 a atins Peru. Viruşii s-au transmis cu o repeziciune nemaiîntâlnită, afectând 30.000 de persoane în trei săptămâni.

Răspândirea bolii, susţin cercetătorii, a fost determinată de curenţii marini care au împins planctonul, suspectat de a fi infestat de virusul holerei, spre izvoarele de apă dulce şi spre lacuri. Astfel, oamenii şi animalele care trăiau în aceste locuri s-au îmbolnăvit, folosind apa contaminată, care a reprezentat principala sursă a răspândirii acestei boli de temut.

Bolile alergice, înteţite de poluare

Aproape toate tipurile de alergii sunt direct influenţate de schimbările climatice, deoarece sunt declanşate de alergenii care sunt vehiculaţi în exclusivitate de vânt.

Bolile alergice constituie o problemă majoră de sănătate, iar în ţările occidentale afectează 25% din populaţie. Forma cea mai severă a alergiei respiratorii o constituie astmul, din cauza căruia mor anual peste 180.000 de persoane.

Condiţiile climatice au o influenţă covârşitoare asupra alergiilor. O iarnă prea blândă sau o iarnă prea
secetoasă, variaţiile bruşte de temperatură declanşează adevărate epidemii de astm sau rinite alergice.
Schimbările climatice sunt responsabile, de asemenea, şi de concentraţia crescută a polenului în aer, factor care provoacă alergicilor crize ce pot sfârşi prin şoc anafilactic, care de cele mai multe ori, duce la deces.

Dacă în urmă cu 30 ani, doar 10% din populaţia României prezenta manifestări alergice la diferite substanţe, procentul a crescut, în ultimii 15 ani, până la 30%.

Medicii alergologi susţin că de vină sunt poluarea şi modificările la care a fost supus sistemul imunitar din cauza stresului.

180 mii de oameni

- este numărul celor care mor în fiecare an, pe întregul glob, sufocaţi, din cauza astmei

Gripa aviară şi păsările migratoare

Cercetătorii au demonstrat că schimbările climatice duc cu repeziciune la răspândirea virusului gripei aviare.
Creşterea alarmantă a temperaturilor pe Terra poate modifica culoarele de zbor ale păsărilor migratoare, bănuite că transmit virusul H5N1. Acest fapt duce cu uşurinţă la declanşarea bolii pe suprafeţe cât mai întinse de pe glob.

Gripa aviară afectează în principal păsările, dar şi anumite specii de mamifere. Omul este, de asemenea, expus infestării cu acest virus, iar, uneori, consecinţele sunt mortale.

Gripa aviară a fost identificată pentru prima dată în anii 1900, în Italia. În octombrie 2005, virusul H5N1 a ajuns şi în România, fiind constatat la păsările din localitatea Ceamurlia de Jos, judeţul Tulcea.
România este prima ţară din Europa în care prezenţa virusului gripei aviare a fost confirmată în mod oficial.

Malaria , în topul epidemiilor

Malaria sau paludismul este o boală care se transmite prin înţepăturile ţânţarilor. Este cea mai răspândită boală infecţioasă şi afectează în special populaţia din ţările situate în zonele
tropicale.

În fiecare an, conform unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pe glob se înregistrează, din cauza acestei afecţiuni, peste două milioane de decese. Cea mai puternică epidemie de paludism s-a înregistrat în fosta URSS, în 1920, când au fost răpuşi de această boală peste 13 milioane
de oameni.

Epidemiologii susţin că boala ar putea să apară şi în alte zone de pe glob, unde până în prezent nu a fost întâlnită, deoarece insectele încep să-şi schimbe comportamentul ori să se înmulţească nefiresc din cauza temperaturilor crescute şi a umidităţii excesive.