Hayssam a incercat ca afacerile lui sa fie declarate investitii americane

Omul de afaceri sirian Omar Hayssam - acuzat si de infractiuni economice - a incercat sa scape de la sechestru firmele sale, transferandu-le pe numele cetateanului american Mohammad Munaf si facand

Omul de afaceri sirian Omar Hayssam - acuzat si de infractiuni economice - a incercat sa scape de la sechestru firmele sale, transferandu-le pe numele cetateanului american Mohammad Munaf si facand apoi presiuni ca aceste afaceri sa fie inregistrate ca investitii americane, sustin procurorii.
Conform rechizitoriului prin care Omar Hayssam si Mohammad Munaf au fost trimisi in judecata pentru organizarea rapirii celor trei jurnalisti romani in Irak, sirianul a fost foarte ingrijorat de procedurile judiciare declansate impotriva lui in 4 noiembrie 2004. Omar Hayssam i-a cerut lui Munaf sa accepte ca unele societati si proprietati sa fie trecute formal pe numele acestuia. Explicatia a fost aceea ca Munaf, fiind si cetatean american, ar fi protejat intr-o oarecare masura in fata masurilor asiguratorii ce puteau fi luate de catre autoritatile romane, pentru recuperarea prejudiciilor produse prin infractiunile de care este acuzat Hayssam. Astfel, Omar Hayssam a cedat, in favoarea lui Mohammad Munaf sau a sotiei acestuia, Mohammad Georget, partile sociale care le avea la sase firme, din care doua aveau datorii de cateva miliarde de lei vechi la bugetul de stat, se arata in rechizitoriu. Dupa trecerea firmelor pe numele lui Munaf si al sotiei acestuia, Hayssam a inceput sa faca presiuni asupra acestora pentru a trece afacerile ca investitii americane, care sa fie inregistrate la Camera de Comert Romano-Americana. Potrivit anchetatorilor, o alta cale de a se sustrage raspunderii judiciare era lichidarea de urgenta a afacerilor din Romania si plecarea definitiva in Dubai. Problemele judiciare ale lui Hayssam s-au accentuat in ianuarie 2005, sirianul asteptandu-se sa fie arestat. Hayssam era ingrijorat pentru ca nu reusise sa obtina punerea sa sub interdictie pe motiv de alienatie si debilitate mintala, cu desemnarea unui curator. Daca ar fi fost declarat iresponsabil, Hayssam ar fi scapat de caracterul penal al faptelor imputate si, implicit, de trimiterea in judecata. Anchetatorii au probe care arata ca Hayssam a intentionat initial sa organizeze rapirea unor parlamentari romani sau a unor oameni de afaceri influenti. Pentru reusita planului si pentru credibilitate, Hayssam avea chiar intentia sa se automutileze, folosind un cutit ori o arma de foc, ca lumea sa creada ca s-a expus la un pericol real pentru a salva viata ostaticilor. El a ales pana la urma sa organizeze plecarea in Irak a unor jurnalisti, care apoi sa fie rapiti si eliberati numai dupa negocieri purtate de el personal si dupa ce tot el ar fi platit o recompensa. Hayssam spera ca, printr-un astfel de act de eroism, va obtine recunostinta autoritatilor, in special a presedintiei. Totodata, sirianul considera ca, invocand si contributia sa in eliberarea marinarilor ostatici in Yemen si beneficiile pe plan politic si economic ale implicarii sale in aceasta actiune, isi va dezvolta relatiile politice si de afaceri. Potrivit rechizitoriului, Hayssam mai urmarea ca autoritatile judiciare romane sa ii deblocheze conturile pentru ca sa poata plati sumele pretinse ca rascumparare, iar el sa transfere in strainatate doua milioane de dolari (bani din afacerile sale). Pentru ca autoritatile romane sa le piarda urma, banii urmau sa fie depusi in mai multe conturi deschise la banci de pe teritoriile mai multor state.